Cuvintul pe care il auzim cel mai des rostit de buzele oamenilor este iubirea. Se pare ca, folosirea lui atit de des si de atit de multi oameni, a facut ca aceasta sa/si piarda din semnificatia lui profunda si sa devina un cuvint care nu mai exprima o realitate specific umana, ci doar o simpla banalitate, adica ceva care se intilneste atit la oameni cit si la animale. Termenul iubire, golit de semnificatia sa profunda, aceea de realitate care umple de sens existenta omului si il duce la adevarata sa implinire, este folosit fie pentru a exprima instinctul animalelor de perpetuare a propriei specii, fie pentru a exprima sentimentul omului de a se indrepta instinctiv spre celalalt sex de care este atras si cucerit.
Termenul folosit cel mai des, pentru a exprima acest nivel instinctual de iubire, pot spune animalic, fara a intentiona sa jignesc pe cineva, este dragostea.
Astazi, prin termenul dragoste,cei mai multi oameni,desemneaza o gama foarte larga de instincte, impulsuri, pulsiuni si sentimente. Daca prin termenul dragoste desemnam, in mod obisnuit, instinctele si sentimentele animalelor de a/si proteja propria viata si de a perpetua specia lor, consider ca acest mod de a gindi si a ne exprima nu este gresit. Insa, atunci cind folosim acest termen pentru a exprima sentimentul uman al dragostei, este bine sa sesizam ca acesta este saracit de continutul sau genuin,daca este folosit pentru a desemna doar o simpla atractie intre sexe sau un impuls necontrolabil intre un barbat si o femeie.
A considera ca dragostea dintre un barbat si o femeie este doar un instinct si un impuls irezistibil si necontrolabil inseamna a reduce iubirea umana la un simplu instinct animalic, irational si necontrolabil. Or, tot ceea ce este si exprima persoana si fiinta barbatului si a femeii are o legatura indisolubila cu ratiunea si vointa umana, deoarece vointa si ratiunea sint cele doua capacitati specifice omului,prin care omul se distinge total de animalele irationale. Toate gindurile, dorintele si actiunile umane trebuie sa treaca prin filtrul ratiunii si dirijate de actiunea libera a vointei. Daca barbatul si femeia sint cu adevarat fiinte rationale inseamna ca trebuie sa gindeasca, sa doreasca si sa actioneze, ca atare,si in domeniul cel mai important al vietii lor, cel al iubirii interpersonale. Barbatul si femeia, daca vor sa dea dovada ca sint cu adevarat rationali, trebuie sa/si stapineasca si sa/si dirijeze inclinatiile, impulsurile si sentimentele in mod constient si deliberat, adica folosind inteligenta si angajind libertatea.
Incaz contrar,adica, in cazul in care nu/si controleaza inclinatiile, impulsurile, pulsiunile si sentimentele lor si se lasa sedusi si dusi de toate acestea, denota ca nu au ajuns la o veritabila maturitate umana, raminind sclavii instinctelor lor corporale, asemenea animalelor irationale.
Pentru a intelege mai bine aceasta idee sa ne gindim la d/zeu care prin poruncile sale ne cere o iubire cu adevarat umana; sa/l iubim pe el si pe toti oamenii. Daca reducem iubirea umana la un simplu sentiment inseamna ca d/zeu ne cere ceva imposibil; sa stapinim si sa poruncim sentimentelor noastre. Or, veti spune ca nu putem porunci sentimentelor noastre; nu pot porunci inimii mele sa/l iubeasca pe un dusman, fata de care nu am decit repulsie si ura.Si cu toate acestea Isus ne porunceste; iubitii pe dusmanii vostri, faceti bine celor care va urasc,rugativa pentru cei ce va defaimeaza.
Cum omul este o persoana rationala, adica persoana inzestrata cu inteligenta si vointa libera, trebuie sa/si conduca toata viata si activitatea folosindu/si inteligenta si vointa libera. Astfel, putem intelege ca iubirea umana este cu adevarat o iubire rationala si nu un simplu impuls instinctual irezistibil sau un sentiment pasional necontrolabil.
Nu sentimentul iubirii,oricit de puternic ar fi, trebuie sa caracterizeze iubirea umana,ci cunoasterea valorii pe care o reprezinta persoana umana si angajarea constienta pentru a o ajuta sa se realizeze in conformitate cu propria ei valoare.
A construi o familie pe o iubire pur sentimentala inseamna de a construi pe nisip, pentru ca nimic nu este mai fluctuant in om decit sentimentele. Acestea sint ca valurile marii, uneori navalnice si puternice, alteori mult diminuate, iar in final pot sa dispara complet. A zidi familia numai pe o iubire sentimentala inseamna a risca sa o expui unei existente efemere, de foarte scurta durata, atit timp cit exista sentimentul. Cind sentimentul dispare si se stinge, ca un foc de paie,oamenii obisnuiesc sa spuna ca a murit iubirea, iar daca a murit iubirea este firesc sa moara si familia.
Familia construita doar pe sentimentul iubirii nu poate supravietui decit in cazul in care sotii transforma sentimentul iubirii intr/o iubire cu adevarat umana.
A construi familia pe o iubire umana matura inseamna a o construi pe stinca. Numai o iubire cu adevarat umana poate sa garanteze stabilitatea familiei si sa faca din aceasta un loc de armonie si de fericire.
VA DORESC O ZI FRUMOASA PLINA DE BUCURII DRAGI PRIETENI!
CU MULT DRAG!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu