Cintar nesovaelnic masoara/a tale fapte,
Ti/e duhu/n saracire, suvoi divin sa poarte,
El, domnul e iubire, dreptatea o sfinteste!
Tu, gol si/n neputinta, ai rasarit in lume,
In grij/aleasa Tatal te/a imbracat in haruri,
Mereu in cautare, tu, cersetor de daruri,
Ai ingropat talantul si nu i/ai dat un nume!
Si/ai lasat candela, fara ulei farima,
In maracini ogorul, pustiu,necuratat,
Pe uliti in cintare, mindrii, te/ai rasfatat,
Tu ce aduci de fata cintarul drept ramina?
Si/ai lasat oceanul de patimi sa invie,
Si/n cintec de sirena auzul priponit,
Placere, doar placere in fire/agonisit,
Tu ce aduci de fata cintarul drept sa fie?
Te/a/nvaluit lucirea, ai ascultat suspine?
Sau nepasarea surda soptea/n a ta fiinta?
Ai stat in aplecare spre bine, neputinta?
Tu ce aduci de fata cintarul sa incline?
Sunt gol, gol sunt, nimic nu am, Parinte,
Ca sa inclin cintarul, vad ciur in ani si ani...
Copilul orb in strigat spre/aducere aminte,
Te rog, o, iarta/l, Tata, cindva mi/a dat doi bani
Cu inima curata, fara fatarnicie,
Si lacrima/i vazut/am sub pleoapa cum invie!
Sa inclinat cintarul, cercind milostivirea,
In zimbet, mila, Tatal si/a aratat iubirea!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu