Reactia,

REACTIA FACE TOATA DIFERENTA,

Omul reactioneaza in fata lumii exterioare prin trei modalitati, pe care eu le numesc Cele Trei Aspecte Ale Mintii.
Primul aspect este cel senzorial.
Spre exemplu, oricine poate simti daca un obiect este rece sau cald.
Al doilea aspect al mintii este inregistrarea automata  si playbackul.
Intradevar, mintea inregistreaza si reda automat tot ce percepe. Acesta este aspectul ei cel mai periculos. De fapt, este periculos numai pentru ca este automat, deci nu stie sa discrimineze. Datorita lui omul reactioneaza mecanic, fara sa inteleaga de ce.
A discrimina inseamna a intelege in mod constient ce faci.
Discriminarea este cel de/al treilea aspect al mintii si cel mai important dintre toate. Orice om are capacitatea de a discrimina, adica de a percepe limpede lucrurile, de a intelege ce se intimpla si de ce face ce face. 
Tu ai capacitatea de a intelege ca autocondamnarea nu te ajuta in nici un fel; dimpotriva, nu iti face decit rau. Asta inseamna sa discriminezi. Ori de cite ori te dezaprobi singur, iar mintea iti spune; Daca nu obtii ceea ce doresti, condamna/te!,incearca sa surprinzi acest moment. 
Devino constient de el si propune/ti sa renunti la dezaprobare. Incearca in permanenta acest lucru..
Iata un exercitiu foarte simplu, care te va ajuta sa te iubesti mai mult pe tine insuti.
Ia o foaie de hirtie si scrie pe ea cuvintul'' fericit''.Sub el noteaza cuvintele; pozitiv, iubire, scces  si abundenta.
Atunci cind te simti fericit, gindesti automat in mod pozitiv. Atunci cind gindesti pozitiv, te simti plin de iubire. Atunci cind te simti plin de iubire ai succes, iar cind ai succes traiesti in abundenta. Energia este aceiasi, dar formele ei de expresie sint diferite. 
Exista in mitologia greaca o legenda care spune ca sirenele ii atrageau pe marinari catre stinci.Marinarii se lasau atrasi de vocile lor fermecatoare si se luau dupa ele pina cind barcile lor se izbeau de stinci si se scufundau.Exact acelasi lucru il face mintea ta. Ea iti promite tot felul de lucruri. Cunosti foarte bine acest fenomen;''Voi fi fericit cind voi fi sanatos. Voi fi fericit cind voi avea o relatie armonioasa. Voi fi fericit cind voi avea bani'' si asa mai departe. Nimic din toate acestea nu se poate intimpla atit timp cit continui sa gindesti negativ. Negativitatea nu poate atrage decit si mai multa negativitate.
Mintea ta te amageste.
Ea isi bate joc de tine. Iti propune marea cu sarea, dar in acelasi timp te invita sa te condamni singur.Autocondamnarea nu rezolva nimic pentru neplacerile si suferintele tale. Ea nu iti rezolva suferintele,  neplacerile sau situatia proasta in care te afli. Ce om din aceasta lume isi doreste sa fie trist? Asadar daca esti suparat incearca sa iti pastrezi atitudinea pozitiva in pofida acestui eveniment.
Egoul nu se simte niciodata satisfacut, asa ca nu il mai lua in seama. Iti poti pastra atitudinea pozitiva indiferent ce iti spune el? Practica acest lucru. Este o simpla chestiune de exercitiu. Mintea iti face tot timpul promisiuni desarte. Ea iti spune ca nu poti fi fericit,''decit daca''...
Asta e o prostie. O minciuna sfruntata. Te asigur ca ''egoul''nu se poate simti vreodata satisfacut, orice ai face!
Solutia este alta; propune/ti sa fii fericit indiferent de ce ai sau de ceea ce se intimpla. Aceasta este singura cale  autentica de a fi fericit. Spuneti;''pot fi fericit indiferent de ceea ce se intimpla?Imi pot pastra starea de spirit pozitiva?'' Acest lucru este foarte important, caci lucrurile pozitive atrag intotdeauna noi lucruri pozitive, la infinit. De aceea, trebuie sa iti pastrezi pozitivitatea cu orice pret.In acest fel, viata ta se poate schimba radical in bine.Cum mai stai cu aprobarea dupa acest exercitiu de cultivare a unei stari de spirit pozitive? Mintea este programata sa te dezaprobe in permanenta. Nu o dezaproba la rindul tau,in pofida atitudinii sale negative, caci in acest fel nu faci decit sa ii raspunzi cu aceiasi moneda, iar negativitatea atrage dupa sine si mai multa negativitate. Negativitatea se alimenteaza pe ea insasi, iar motorul acestui cerc vicios este dezaprobarea. De aceea, nu iti dezaproba propria minte. Dimpotriva, aprob/o. Atitudinea pozitiva nu poate face niciodata rau. Aproba/ti din ce in ce mai mult mintea, iar apoi vezi cum te simti. Nu cumva mintea ta sa linistit? De regula, ea devine agitata numai atunci cind o condamni. Si la urma urmelor, cine este cel care te dezaproba? Tu insuti! De vreme ce nu rezolvi nimic astfel, cel mai bine ar fi sa iei o decizie. Ai de ales; poti adopta o atitudine pozitiva, iubindu/te pe tine insuti, sau iti poti pastra actuala atitudine negativa, condamnindu/te singur. Intreaga viata este alcatuita din decizii. Cea mai buna decizie pe care o poti lua este sa te iubesti pe tine insuti.
Daca iti vei lasa''egoul'' sa ia deciziile in locul tau, acesta te va trage in jos. Daca nu ma crezi,,verifica! Cu ce te/a ajutat pina acum egoul? La urma urmelor, nu a facut decit sa te dezaprobe si sa te condamne in permanenta, facindu/te sa iti pastrezi o stare de spirit negativa.
Oamenii cred ca este normal sa cultive ginduri si sentimente negative fata de alte persoane.Ei cred ca ceilalti nu stiu nimic despre ceea ce gindesc ei. Lucrurile nu stau insa asa. Exista o lume subtila a energiei in care cu totii transmitem si receptam semnale, chiar daca mintea constienta nu isi da seama de acest lucru. De aceea ,nu te amagi singur;daca i/ai transmis cuiva ginduri negative, acesta stie acest lucru, chiar daca numai la nivel subconstient. Este aproape ca si cum i/ai fi spus in fata ceea ce gindesti despre el.
Daca anticipezi pe cineva, tu acumulezi o karma negativa. Karma nu este generata numai de actiuni, ci si de ginduri. Ori de cite ori emiti un gind negativ referitor la o alta persoana, intre tine si ea se creaza o relatie karmica, iar gindurile tale se vor intoarce impotriva ta. De aceea, renunta odata pentru totdeauna la dezaprobare si iubest/i pe toti cei din jurul tau. Transmite/le in acest fel iubirea ta. Iubeste/i pe toti oamenii pe care ii cunosti, iar viata ta se va transforma intr/o maniera nebanuita. Transmite/le aprobarea si iubirea ta. Fa acest lucru pentru tine, nu pentru ei. Vei constata in scurt timp cit de mult se va transforma in bine viata ta.
IUBIREA  ESTE  SOLUTIA  ORICARUI  FEL  DE  PROBLEME!
DIN  DRAG  CU  DRAG  PENTRU  VOI  DRAGI  PRIETENI!
CU  MULT  DRAG!

Iubirea de sine,

PRACTICA IUBIREA DE SINE SI VEZI CE SE INTIMPLA IN VIATA TA,

Acorda/ti oricit de mult timp in acest scop.
Trebuie sa descoperi ce este iubirea reala si de unde provine aceasta.Ea nu provine de undeva din exterior, ci chiar din sinele tau.Altfel spus, ea vine intotdeauna din interiorul tau. Daca nu te/ai gindit niciodata pina acum la ideea de aprobare de sine, probabil ca te intrebi la ce se refera exact  acest  concept si cum poate fi  pus el in aplicare. Multi oameni se intreaba si spun;''nu inteleg''! Cum adica, sa ma aprob pe mine insumi?Nu/mi dau seama la te referi.''Daca la fel gindesti si tu, inseamna ca te dezaprobi singur, te condamni si te minimalizezi pe tine insuti, cel putin la nivel subconstient, daca nu chiar constient. Asa cum ii spune numele, subconstientul face lucruri pe care mintea constienta nu le realizeaza. Atita timp cit nu esti capabil sa te iubesti neconditionat pe tine insuti inseamna ca la nivel subconstient te dezaprobi. Aceasta dezaprobare de sine este un obicei prost pe care l/am invatat cu totii cu mult timp in urma si de care nu ne/am mai putut dezbara. El a devenit atit de puternic inradacinat in subconstientul nostru incit aproape nimeni nu mai realizeaza ca il are.Marea majoritate a oamenilor se condamna si se dezaproba in permanenta, traind intr/un cimp de energie negativa.Nu este de mirare ca lumea in care traim a ajuns sa fie atit de lipsita de armonie. Prima constatare este ca tu nu te poti aproba singur atit timp cit te condamni pe tine insuti.Intreaba/te daca stii cum sa te aprobi de unul singur.
Cel mai probabil, mintea ta nu are nici cea mai mica ideie cum ar trebui sa procedeze. In caz contrar, nu ar mai trebui sa ii pui intrebari. Dezaprobarea de sine, autocondamnarea, minimalizarea propriei tale fiinte nu te ajuta in nici un fel, niciodata.. Si, de fapt, cine este cel care te acuza, te condamna sau te dezaproba? Tu insuti! Daca ai inteles acest mecanism simplu, a sosit vremea sa ei o decizie. Tu ai de ales; te poti iubi pe tine insuti si poti adopta o atitudine pozitiva sau te poti condamna in continuare, pastrindu/ti atitudinea negativa. Care este decizia ta?Presupun ca ai luat decizia sa te iubesti pe tine insuti. Daca da, este o decizie inteleapta.Inainte sa te poti iubi pe tine insuti, trebuie sa renunti la energia negativa a dezaprobarii. Iubirea nu poate ocupa acelasi spatiu ca si ne-iubirea. Sursa iubirii se afla intotdeauna in interiorul tau. Aici  exista un ocean infinit de iubire, dar aceasta este ascunsa de valurile negativitatii acumulate. De aceea, tu ai ajuns sa cauti iubirea in afara ta si nu/ti dai seama de ce nu o poti gasi nicaieri.Este simplu; pentru ca ea a fost  tot timpul ascunsa in interiorul tau. Daca nu ai gasit/o pina acum, acest lucru se datoreaza numai faptului ca ai acoperit/o cu foarte multa energie negativa, cum ar fi antipatia, respingerea si dezaprobarea. Aceasta este singura cauza.Orice rezistenta atesta faptul ca egoul inca mai incearca sa te controleze.
Scufunda/te in sentimentul pretuirii de sine, ca si cum te/ai scufunda intr/o baie calda. 
Acum stii ce trebuie sa faci pentru a te iubi pe tine insuti.
VA  DORESC  O  SEARA  FRUMOASA  SI   PLINA  DE  BUCURII!

Iubirea umana,

IUBIREA UMANA,  FUNDAMENTUL  NECESAR  AL  FAMILIEI

Cuvintul pe care il auzim cel mai des rostit de buzele oamenilor este iubirea.  Se pare ca, folosirea lui atit de des si de atit de multi oameni, a facut ca aceasta sa/si piarda din semnificatia lui profunda si sa devina un cuvint care nu mai exprima o realitate specific umana, ci doar o simpla banalitate, adica ceva care se intilneste atit la oameni cit si la animale. Termenul iubire, golit de semnificatia sa profunda, aceea de realitate care umple de sens existenta omului si il duce la adevarata sa implinire, este folosit fie pentru a exprima instinctul animalelor de perpetuare a propriei specii, fie pentru a exprima sentimentul omului de a se indrepta instinctiv spre celalalt sex de care este atras si cucerit.
Termenul folosit cel mai des, pentru a exprima acest nivel instinctual de iubire, pot spune animalic, fara a intentiona sa jignesc pe cineva, este dragostea.
Astazi, prin termenul dragoste,cei mai multi oameni,desemneaza o gama foarte larga de instincte, impulsuri, pulsiuni si sentimente. Daca prin termenul dragoste desemnam, in mod obisnuit, instinctele si sentimentele animalelor de a/si proteja propria viata si de a perpetua specia lor, consider ca acest mod de a gindi si a ne exprima nu este gresit. Insa, atunci cind folosim acest termen pentru a exprima sentimentul uman al dragostei, este bine sa sesizam ca acesta este saracit de continutul sau genuin,daca este folosit pentru a desemna doar o simpla atractie intre sexe sau un impuls necontrolabil intre un barbat si o femeie.
A considera ca dragostea dintre un barbat si o femeie este doar un instinct si un impuls irezistibil si necontrolabil inseamna a reduce iubirea umana la un simplu instinct animalic, irational si necontrolabil. Or, tot ceea ce este si exprima persoana si fiinta barbatului si a femeii are o legatura indisolubila cu ratiunea si vointa umana, deoarece vointa si ratiunea sint cele doua capacitati specifice omului,prin care omul se distinge total de animalele irationale. Toate gindurile, dorintele si actiunile umane trebuie sa treaca prin filtrul ratiunii si dirijate de actiunea libera a vointei. Daca barbatul si femeia sint cu adevarat fiinte rationale inseamna ca trebuie sa gindeasca, sa doreasca si sa actioneze, ca atare,si in domeniul cel mai important al vietii lor, cel al iubirii interpersonale. Barbatul si femeia, daca vor sa dea dovada ca sint cu adevarat rationali, trebuie sa/si stapineasca si sa/si dirijeze inclinatiile, impulsurile si sentimentele in mod constient si deliberat, adica folosind inteligenta si angajind libertatea.
Incaz contrar,adica, in cazul in care nu/si controleaza inclinatiile, impulsurile, pulsiunile si sentimentele lor si se lasa sedusi si dusi de toate acestea, denota ca nu au ajuns la o veritabila  maturitate umana, raminind sclavii  instinctelor lor corporale, asemenea animalelor irationale.
Pentru a intelege mai bine aceasta idee sa ne gindim la d/zeu care prin poruncile sale ne cere o iubire cu adevarat umana; sa/l iubim pe el si pe toti oamenii. Daca reducem iubirea umana la un simplu sentiment inseamna ca d/zeu ne cere ceva imposibil; sa stapinim si sa poruncim sentimentelor noastre. Or, veti spune ca nu putem porunci sentimentelor noastre; nu pot porunci inimii mele sa/l iubeasca pe un dusman, fata de care nu am decit repulsie si ura.Si cu toate acestea Isus ne porunceste; iubitii pe dusmanii vostri, faceti bine celor care va urasc,rugativa pentru cei ce va defaimeaza.
Cum omul este o persoana rationala, adica persoana inzestrata cu inteligenta si vointa libera, trebuie sa/si conduca toata viata si activitatea folosindu/si inteligenta si vointa libera. Astfel, putem intelege ca iubirea umana este cu adevarat o iubire rationala si nu un simplu impuls instinctual irezistibil sau un sentiment pasional necontrolabil. 
Nu sentimentul iubirii,oricit de puternic ar fi, trebuie sa caracterizeze iubirea umana,ci cunoasterea valorii pe care o reprezinta persoana umana si angajarea constienta pentru a o ajuta sa se realizeze in conformitate cu propria ei valoare. 
A construi o familie pe o iubire pur sentimentala inseamna de a construi pe nisip, pentru ca nimic nu este mai fluctuant in om decit sentimentele. Acestea sint ca valurile marii, uneori navalnice si puternice, alteori mult diminuate, iar in final pot sa dispara complet. A zidi familia numai  pe o iubire sentimentala inseamna a risca sa o expui unei existente efemere, de foarte scurta durata, atit timp cit exista sentimentul. Cind sentimentul dispare si se stinge, ca un foc de paie,oamenii obisnuiesc sa spuna ca a murit iubirea, iar daca a murit iubirea este firesc sa moara si familia.
Familia construita doar pe sentimentul iubirii nu poate supravietui decit in cazul in care sotii transforma sentimentul iubirii intr/o iubire cu adevarat umana. 
A construi familia pe o iubire umana matura inseamna a o construi pe stinca. Numai o iubire cu adevarat umana poate sa garanteze stabilitatea familiei si sa faca din aceasta un loc de armonie si de fericire.
VA  DORESC  O  ZI  FRUMOASA  PLINA  DE  BUCURII  DRAGI  PRIETENI!
CU  MULT  DRAG!

sa cresti in rabdare

CALM  SI  RABDARE.

Calmul si rabdarea  sint doua perle care dau valoare vietii.
Pentru omul modern, mereu grabit, coplesit de prea multe obligatii sau aspiratii, invatat sa obtina totul cit mai repede, hranit in regim fast food, terorizat de gindul ca timpul trece prea repede, a/i vorbi despre calm si rabdare este ca si cum l/ai ironiza. Paul Sweeney(irlandez, specialist in economie) se intreba la un moment dat;Cum poate o societate care traieste cu cartofi piure instant, mixuri pentru prajituri ambalate, mese congelate si aparatale de fotografiat instant sa/si invete tineretul ce este rabdarea?Nu gresesc prea mult daca spun ca cele doua cuvinte tind sa iasa din vocabularul activ al muritorilor de rind. In mod curent cei nerabdatori sau lipsiti de calm sint perceputi ca  fiind aroganti, insensibili, impulsivi, superficiali, se grabesc sa traga concluzii, ii intrerup pe ceilalti, devin incomozi, iar relatiile cu cei din jur sint afectate, uneori iremediabil. In plus,persoanele cu aceste trasaturi de personalitate au mai putine sanse sa ajunga lideri, in functii de conducere sau in activitati care se bazeaza pe relatii si interactiuni de durata cu cei din jur. Semnele care ne indica starea de nerabdare se refera la agitatie nejustificata, tremur, pumni inclestati, miscari parazite sau necontrolate,creste frecventa respiratiei, tensiunea musculara, iritabilitatea, nervozitatea, anxietatea, decizii pripite, activitati in graba, capacitate scazuta de concentrare a atentiei, accese de furie etc. Cauzele care  declanseaza starea de nerabdare pot fi diverse situatii specifice(traficul la ore de virf, foamea, deshidratarea, oboseala,etc),anumite persoane(cele pe care doresti sa le intilnesti cit mai repede sau, dimpotriva, persoane care prin felul lor de a fi te fac sa/ti pierzi rabdarea),expresii sau cuvinte care te pot scoate din starea de calm si rabdare.
Cu cit starea de nerabdare este mai mare, cu atit mai mult stresul se va accentua si va alimenta la rindul sau nerabdarea, iar lantul vicios incorseteaza persoana si/o va predispune la greseli sau erori succesive.Nu intimplator traditia ne spune ca rabdarea este o virtutute intilnita si cultivata in majoritatea religiilor, iar starea de calm favorizeaza legatura autentica cu divinitatea(in stari de nervozitate si agitatie nu gasim cai deschise si receptivitate din partea ei). Cind esti calm resimti o stare de relaxare, mintea este clara,emotiile sint echilibrate, ratiunea poate functiona la capacitatea ei maxima. Se spune despre oamenii calmi ca experimenteaza starea de libertate si armonie,conexiunea intre fortele telurice si cele transcedentale;cel putin din aceste motive pot fi invidiati, mai ales ca nu toti reusim sa dobindim aceasta virtute de sorginte divina. Cu alte cuvinte, daca ai linga tine un om calm si rabdator atunci poti spune ca esti bogat si cauta sa nu risipesti o asa comoara. In istorie gasim numeroase exemple de conducatori si capete incoronate care s/au bucurat de popularitate si succes datorita partenerilor de viata, sfatuitorilor si oamenilor din umbra inzestrati cu mult calm si rabdare!
Nu e mai putin adevarat ca starea de calm poate fi indusa prin diferite tehnici de meditatie si rugaciune, prin variate acorduri si ritmuri muzicale, prin diverse metode (auto)sugestive, dar unii dintre noi se nasc cu o anumita predispozitie spre calm, rabdare, liniste interioara,autocontrol emotional.
Cu siguranta, fiecare om daca  isi propune sa intre in starea de calm sau sa/si educe rabdarea, dupa un anumit timp va reusi;ultimii care vor ajunge la aceasta performanta vor fi perfectionistii!
MOMENTUL ADECVARULUI;
Nerabdarea ta este suportabila pentru cei din jur?
Cit timp si cita vointa iti sint necesare sa devii calm sau rabdator cu cei din jur?
Care este modelul tau de calm si rabdare?
Ce se intimpla atunci cind iti pierzi calmul si rabdarea?
EPILOG;
Se spune ca in inima fiecarui om exista un simbure de credinta care la unii rodeste mai mult, la altii mai putin sau poate chiar deloc. De ce?
Pentru ca doar rabdarea si iubirea pot fertiliza simburele credintei!
Iar Leonardo Da Vinci ne spune ca; ''rabdarea serveste ca protectie impotriva nedreptatilor precum hainele impotriva frigului. Pentru ca, daca vei pune pe tine mai multe haine pe masura ce frigul se mareste, acesta nu va avea puterea sa te doboare. 
In acelasi mod, tu trebuie sa cresti in rabdare cind te intilnesti cu nedreptati mari, si atunci,ele nu vor mai avea puterea sa iti tortureze mintea''
O  NOAPTE  FRUMOASA  SI  PLINA  DE  VISE  FRUMOASE  TUTUROR!

Atitudini

DESPRE  COMPROMISURI,
CE este compromisul? Ambalat in cele mai diverse forme, compromisul pare sa fi ajuns o parte subinteleasa a vietii noastre. O tehnica de supravietuire, s/ar scuza unii. Un pseudo-colac de salvare, care te ineaca, spun eu. Si facem compromisuri in aproape fiecare domeniu, fie ca vorbim de relatii, de locul de munca sau mai ales, de visele noastre. Acceptam sa raminem cu un om din obisnuinta, pentru ca societatea n/ar privi despartirea cu ochi buni sau pur si simplu din ratiuni financiare.. Acceptam un job de ''robot'', care abia ne lasa timp sa respiram, nu fiindca n/ar exista alternative, ci pentru ca'' banii sint frumosi'',abandonind astfel lucrurile importante in viata, fiintele dragi si experientele care ne implinesc. Totul pentru inca o plasma sau inca o excursie la Paris, pe fuga,din care nu ne imbogatim interior cu nimic. Fiicele noastre cresc  vazind la televizor sau invatind din discutiile de acasa, ca e firesc sa aiba o relatie daca respectivul le ofera niste avantaje de ''nerefuzat''. Ne lasam visele strivite de rutina, de indiferenta, de societate. Si facind un compromis cu lumea, ne compromitem sufletul. Ceea ce stiu este ca daca faci compromisuri, iti vinzi o parte din tine, o parte pe care aproape fara exceptie  o pierzi definitiv. E greu sa ramii drept intr/olume strimba, fara sa fii marginalizat. Dar indrazneste si vei descoperi ca lumea ti va supune intr/un final. Nu va fi o calatorie de placere, te asigur. Vor exista lacrimi, vor exista frustrari, vor exista nostalgii dupa calea usoara. Insa exista o rasplata pentru cei care nu fac compromisuri; o constiinta curata, libertate si respect de sine. Nu  stiu exact cit valoreaza toate acestea in euro. As zice ca sint nepretuite. Si va rog sa nu confundati malignul compromis cu impaciuirea, singura cale de mijloc ce merita parcursa. Jumatatile de masura sint pentru jumatatile de oameni. Lui d/zeu ii plac oamenii fermi, oamenii onesti cu ei insisi, care pot  pune capul pe perna noaptea fara remuscari. Si cind esti onest cu tine insuti, esti onest si cu El. Dumnezeu nu face compromisuri. Daca ar fi facut,noaptea ne/ar lumina tot Soarele.
VA  DORESC  O  SEARA  FRUMOASA  TUTUROR  DRAGI  PRIETENI!

despre etichetare

STEREOTIPURILE  SI  PREJUDECATILE---  
bariere in cunoasterea si acceptarea aproapelui,

Stereotipurile reprezinta idei fixe, ginduri superficiale, in general gresite...Stereotipurile si prejudecatile ne influenteaza viata de zi cu zi, iar in anumite imprejurari operam cu ele, in ciuda faptului ca ne credem lipsiti de prejudecati. Nu de putine ori ele pot deveni bariere in comunicarea, cunoasterea si acceptarea celor din jurul nostru; din acest punct de vedere trebuie sa avem disponibilitatea de a lupta cu propriile noastre prejudecati, astfel incit sa nu ajungem in situatii de discriminare, marginalizare, respingere sau excludere a unor semeni pe motive subiective, influentate de stereotipuri si reprezentari eronate despre altii( adesea observam ca atitudinea si conduita noastra fata de un strain este influentata de felul cum arata sau cum este imbracata persoana respectiva).
Stereotipurile reprezinta idei fixe, deformate, ginduri superficiale,mituri camuflate sau pareri comune, in general gresite, pe care oamenii le au in legatura cu diverse persoane, situatii lucruri, fenomene, pe care creierul nostru incearca sa simplifice realitatea complexa, astfel incit mintea si corpul sa dezvolte raspunsuri automate la stimuli similari; ele fac parte din mostenirea noastra culturala si se transmit in timp la fel ca si normele sociale, obiceiurile, traditiile(sint studii care arata prezenta stereotipurilor chiar la virste mici, de 6-7 ani).
Prin urmare, noi sintem contaminati inca din copilarie  cu anumite idei, mesaje, informatii care ne contureaza stereotipurile si in baza carora ne activam prejudecatile(spre exemplu, pisica neagra si numarul 13 aduc ghinion,barbatii nu au voie sa plinga, sarea varsata aduce cearta in familie, nu te intoarce  din drum pentru ca o sa ai ghinion toata ziua etc).
Pe masura ce crestem stereotipurile tind sa ne amorteasca simturile si gindirea, ne incorseteaza eexistenta si odata internalizate, in propriul sistem de gindire, ele ne transforma in adevarati robotei care pun in aplicare tot felul de clisee si softuri primite de la familie, prieteni, mass-media etc., ulterior ele fiind imbogatite prin propria noastra contributie.
Si uite asa incepem sa credem ca baietii sint superiori fetelor, ca idealul de frumusete feminin se traduce prin dimensiunile 90-60-90, ca este suficient sa ai bani pentru a deveni cineva etc. 
Prejudecatile se refera mai degraba la o anumita opinie preconceputa, rationament eronat, reactie emotionala, pozitie, atitudine sau tendinta globala, pro sau contra,favorabila sau defavorabila, fata de una sau mai multe persoane, in baza apartenentei lor la un anumit grup sau la o anumita etnie, cultura, religie,clasa sociala sau influientate de alte caracteristici personale. 
Atit stereotipurile cit si prejudecatile pot fi intelese ca niste filtre de protectie dezvoltate de om impotriva afluxului de informatii pe baza carora judecam evenimente,situatii, oameni, fara o cunoastere directa, personala sau doar dupa cunoastere superficiala; ele ne limiteaza intelegerea corecta si obiectiva a unei realitati si construiesc bariere, adesea foarte rigide la influiente rationale si in comunicarea sau interactiunea cu cei din jurul nostru.
De cele mai multe ori stereotipurile si prejudecatile ne determina sa dezvoltam si sa folosim etichete la adresa celorlalti, fara sa constientizam efectul si impactul lor asupra persoanelor in cauza.
Nu/i mai putin adevarat ca aceste etichete, imediat dupa rostirea lor, ne creeaza iluzia unei stari de liniste, de eliberare si satisfactie, fara sa anticipam efectele  si costurile pe termen lung(se spune ca cele mai dureroase rani sint cele provocate de cuvinte si nu cele fizice).
MOMENTUL  ADEVARULUI; De ce ne grabim sa catalogam actiunile si comportamentul celor din jur ca fiind bune sau rele si niciodata nu admitem ca deciziile umane sint relative si tin de mai multi factori?
Oare prima impresie despre ceva sau cineva nu este influientata adesea de prejudecatile noastre?
Ce simti atunci cind cei din jur te analizeaza pe baza unor stereotipuri si prejudecati?
EPILOG;Construirea propriei personalitati ar trebui sa reprezinte un proces prin care sa ne afirmam propria voce si sa evitam sablonarile care ne ingusteaza perspectivele. Din punctul meu de vedere cred ca este mai putin important sa aratam celorlalti cit de lipsiti de prejudecati sintem; mai important ar fi sa aratam cit de mult luptam impotriva propriilor prejudecati si cit de mult reusim sa invingem in aceasta lupta. 
Nu/l poti intelege si respecta pe cel de linga tine pina cind nu accepti sa lupti cu propriile prejudecati.
Omul care are prea multe prejudecati nu se va putea bucura de propria sa libertate si va gasi mult mai greu calea spre adevar.
CU  MULT  DRAG  PENTRU  VOI  DRAGI  PRIETENI!

Dorinta Sufletului,

UNDE  CAUTI  PACEA--SI  UNDE  O  GASESTI

E clar nu toti gindim la fel! Avem simptome diferite. In fata stresului, detinem mecanisme proprii de detensionare. Cind unul spune plec sa ma linistesc, nu stii ce are in cap. Poate merge sa fumeze, sau sa asculte muzica, sau din potriva face o plimbare, mediteaza, studiaza etc. Sau simplu ; se duce sa se culce. In propriul stil. Facem orice sa nu raminem in deriva si procesam activitati de destresare. Legale, ilegale,ieftine, costisitoare. Vrem sa ne relaxam!
Psihologul H. Eysenck, ne explica foarte clar intreaga atmosfera. El spune ca in fiecare dintre noi exista un sistem care regleaza starea noastra de surescitare. Alcatuit din neuroni, sistemul activeaza sau, dimpotriva, saboteaza activitatea scoartei cerebrale(a creierului). El poarta denumirea de ''sistem reticular activator''(SRA). In functie de modul cum se leaga neuronii intre ei, avem o anumita stare existentiala; sintem cu chef, cu viata, mai vioi, sau invers; potoliti, retrasi si fara vlaga. Astfel, ne impartim in doua grupe; introvertiti si extravertiti. La primii, neuronii sint extrem de excitati, creierul e in alerta. E activat prea mult si se declara tensionat. Nu/i necesar sa fie mai destept, ci doar reteaua neuronilor sa fie hiperconectata!
Drept consecinta, o asemenea persoana este provocata de interiorul sau. E intr/o stare de alarma. Ceva o zapaceste. Probabil este dominata de un gind,de o idee obsesiva, un sentiment de teama, grija, si,prin urmare, devine concentrata spre intimitatea sa.  Deja este destula ''galagie''in fiinta sa si nu mai are chef de zgomote externe. Are o ocupatie interioara,iar la exterior, are nevoie de liniste solemna. Se va calma numai in locuri linistite. Prin retragere. Evita orice zona care o stimuleaza si pleaca in natura. Sa isi detensioneze starea sa interioara; sa se echilibreze. Opus introvertitului este extravertitul. La el, sistemul este rasturnat. E inhibat. Adica nici un neuron nu pare incordat. Nu are nici o larma intima, interioara. Si nu declara vreo preocupare serioasa obsedanta. Nimic nu/l copleseste. Celulele nervoase nu/s conectate excesiv(si totul pare sub control). Dar tocmai asta il nenoroceste. Simpte un gol puternic in fiinta sa. E linistea prea mare.! Afirma prea strident o lipsa, un deficit de stimulare. Are nevoie de o confirmare; ca exista. O atmosfera care sa/l provoace...si atunci o cauta.. Nu vrea sa stea deloc in locuri linistite. Degeaba ii propui o zona pitoreasca, un cadru intim, calm,linistitor. El, dimpotriva, vrea sa asculte muzica, sa cinte, sa se agite, sa sara cit mai tare in sus,...si sa se zapaceasca. Doar astfel el se calmeaza!(el banuieste ca prin asta se descarca, dar este tocmai invers...). Se incarca! Isi umple golul sau interior. Isi camufleaza vidul existential prin provocarea stimularii. Cu decibeli!  Isi compenseaza propriul deficit prin anvergura si sonoritate.. Abia atunci extravertitul se declara multumit. Se umple cu ceva.
Sa fie chiar asa?! Adica, unii condamnati la galagie cronica, iar altii urmariti de un neant ingrozitor? Probabil nu! Ci toate par sa fie doar un semn. Atit tacerea cit si zapaceala devin simptome evidente ce semnalizeaza nevoia omului de armonie. Nu de inchidere morbida si nici de  balamuc banal. Ci de seninatate, pace si sacralitate... Il vrem de fapt pe d/zeu, dar noi nu stim. Credem ca ii oferim fiintei noastre acalmia care ii lipseste, dar nu prea nimerim. Si alergam nebuni sa potolim o sete de ceva in noi. Ne facem ocupatii, ne cream senzatii si reprezentatii, ne inventam modalitati de relaxare... doar ca sa astupam(sau sa fugim de) propriile lipsuri. Cind totul e, de fapt, o voce adinca in fiinta noastra, care il cheama si insista,il vrea pe d/zeu. Dorinta sufletului evidenta pentru creatorul sau se afla in noi de la inceput, dar oare o descoperim? E adevarat , descoperim (din cind in cind) ca nu gindim la fel. Dar trebuie cu umilinta sau cu bucurie sa traim convinsi ca toti ne implinim la fel! Prin coerenta vietii cu ce ne propune insusi d/zeu.  El sugereaza o cale autentica de pace, armonie,liniste , seninatate. E unica modalitate de a te implini. Si niciodata nu/i tirziu. Experienta, spunea C. S. Lewis, ne arata ca nu exista nici un bine comparabil cu cerul(...). Cerul poate asigura confort ceresc, nu de alt fel. Pamintul in schimb nu poate furniza nici macar confort pamintesc. Numai in d/zeu isi afla odihna sufletul meu. Doar asta te calmeaza, te sfinteste, Si te implineste.
O   SEARA   DE   DUMINICA   FRUMOASA   TUTUROR   PRIETENI   DRAGI!
CU   MULT   DRAG!