Raze de soare

RAZE DE SOARE ALE FERICIRII,

Astazi este ziua ta pentru a fi fericit! Nu/ti este data nici o alta zi,in afara de ziua de azi, ca sa traiesti, ca sa fii multumit si vesel. Ieri -deja a trecut. Miine-urmeaza sa vina. Astazi- este singura zi pe care o ai in mina. Fa din ea  cea mai buna zi a ta.Daca nu traiesti astazi, ai pierdut ziua. Nu/ti intuneca  spiritul cu temerile si grijile de miine. Nu/ti impovara inima cu toata mizeria de ieri. Traieste numai o zi; astazi! Daca astazi nu poti fi fericit, nu te astepta ca miine sa se intimple o minune. Ca sa traiesti cu adevarat, trebuie sa traiesti astazi. Astazi trebuie sa fii fericit. Fa/ti timp pentru a fi fericit. Tu esti o minune care exista, care traieste, care nu se repeta pe acest pamint, unica, de neconfundat. De  ce nu te miri, de ce nu te bucuri de tine insuti si de toti cei din jurul tau? Iti este atit de la sine inteles ca traiesti, ca primesti timp, timp pentru a cinta si a dansa, timp pentru a fi fericit? O bucatica de viata este asezata in miinile tale; viata ta , viata ta mica, scurta, fiecare zi este pusa din nou in miinile tale. Traiesti cu placere aceasta zi? Ai chef sa o incepi? Sau simti o greutate de plumb? Nici un om,in afara de tine,nu poate sa schimbe aceasta.
Nu uita; fiecare zi iti este data ca o vesnicie pentru a fi fericit. Accepta ceea ce iti da aceasta zi; lumina acestei zile, aerul si viata, risul acestei zile, plinsul si joaca, minunea acestei zile. Am cautat motivul  cel mai adinc al fericirii oamenilor. Motivul nu sta in bani, in proprietati, in munca,in distractie, in afaceri in succes, in a nu face nimic.. La oamenii fericiti am gasit intotdeauna un adinc sentiment de siguranta, bucurie spontana pentru lucrurile marunte si o mare simplitate. Oamenilor fericiti le lipseste lacomia. 
Niciodata oamenii fericiti nu vor fi agitati, haituiti, minati din spate, de obicei ei au mult umor.
Oamenii fericiti sint recunoscatori pentru fiecare dar, aduc soare in casa, in inima lor poarta un paradis in care toti sint bineveniti. Oamenii fericiti continua sa se indrepte iubitori unul spre celalalt, isi asigura reciproc spatiul de viata astfel incit fiecare sa poata fi asa cum este, cu ritmul sau de viata. Oamenii fericiti traiesc multumiti si raspindesc pacea; ei vad binele din celalalt, aduc lumina acolo unde este intuneric; ei nu sint niciodata periculosi. Fericirea este de nepretuit. Fericirea nu poate fi virata in cont.
Ca sa fii fericit nu trebuie sa posezi mai multe,ci sa doresti mai putine. Multi fac exact invers.
Bogat si fericit nu esti atunci cind posezi multe, ci atunci cind poti sa te lipsesti de multe. Fericirea nu poate fi cumparata, iubirea este numai pe gratis. Mai mult decit de bani, avem nevoie de iubire. Iubirea este puterea de cumparare a fericirii. Cauta fericirea in bani si proprietati si nu o vei gasi niciodata.
Pretul fericirii noastre; sa ne dam pe noi insine.Fericirea este ca o umbra; ne urmeaza, cind nu te gindesti la ea, ca umbra a iubirii noastre. Fericirea este ca un ecou in adincul inimii noastre; raspunde cind te daruiesti pe tine insuti. Cine se poate bucura de lucrurile marunte locuieste intr/o gradina plina de beatitudine. Fericirea si prietenia infloresc acolo unde oamenii au devenit blinzi, blajini in cuvintele lor si in relatiile dintre ei.
D/zeu spune;'' Daca ii vad pe oameni fericiti am ajuns la tinta. Sensul creatiei mele este fericirea oamenilor. Si de oameni fericiti am nevoie ca sa ii fac fericiti pe altii.''
                  Cu   mult   drag!

RAZE DE SOARE

                                                        VREI   SA   TRAIESTI   INTENS?
Vrei sa traiesti intens? Viata intensa nu inseamna o viata haituita, vesnic sub presiune, mereu o suta de lucruri  urgente. Vrei sa stii tot, sa iei toate cu tine, sa participi la toate, sa traiesti totul? Astazi trebuie sa mearga totul repede. In acest timp, care nu are timp, incearca sa  ramii om. Nu te lasa haituit. Omul meu drag, tot trecutul tau il porti deja in circa si vrei sa te mai incarci inca si cu tot viitorul tau? Este mult prea mult.  Tu primesti viata ca s/o traiesti in portii de cite douazeci si patru de ore.. De ce vrei totul deodata? Nu esti facut pentru aceasta. Te/ar termina. La ce iti foloseste un tempo alert, daca tot trebuie sa te opresti? La ce iti foloseste toata bogatia, daca tot sarac trebuie sa mori?
In natura totul tinde spre lumina.
Dar omul a intors spatele  luminii. Materia a pus stapinire pe intreaga lui gindire. Unde spiritul este dat la o parte, oamenii cad, in toiul vietii, prada mortii. Ei se sufoca in cele materiale, intr/o supraevaluare bolnavicioasa a banului si a proprietatii, a bogatiei si a puterii. Dar omul este mai mult decit materie, mai mult decit o structura intimplatoare de atomi si celule. In radacina  intregii sale fiinte este spirit. Unde este dat la o parte spiritul, omul este lovit in esenta sa. Daca spiritul este mort, atunci omul poate fi miscat si condus in afara ca un mecanism. Unde este dat la o parte spiritul incepe absurditatea. Bucuria de viata este secata iar disperarea se intinde ca o boala paralizanta, ca un desert dezolant. Trebuie, in sfirsit, sa incepi nu sa iei pentru tine, ci sa dai altora, uitind de tine.
A te da pe tine insuti inseamna a iubi.
Toate au o legatura. O tesatura minunata.D/zeu este prezent inir/un mod miraculos in esenta acestei minunate tesaturi. Unde aceasta tesatura este vatamata, are loc un atentat asupra creatiei, se aduce atingere omului.
Cu instrainarea de aceste legaturi vitale incepe procesul de dizolvare. Si atunci oamenii incep sa ii ingradeasca pe oameni, sa ii respinga si sa ii inlature din cale.Dar d/zeu i/a dat cu sine o mina de ajutor; ia intiparit adinc in inima cum sa se poarte cu lumea.D/zeu nu isi abandoneaza creatia. In atotputernicia sa a creat toate. Iubirea lui d/zeu este creatoare, ea aduce oamenii la viata, la o deplina dezvoltare umana.Aceasta iubire nu este un simplu sentiment, nici o pornire spontana, nici un impuls sentimental. Ea este mult mai mult. Ea este totul.Iubirea nu este neputincioasa, slaba.Iubirea inseamna sa iubesti oameni, nu sisteme, nu omenirea abstracta, ci oameni concrecti de linga tine, asa cum sint ei, chiar daca uneori contractul cu ei poate sa fie dificil.
Este posibil vino la bucurie. Acum este timpul  innoirii, al sperantei noi. Scoala/te din intunericul materialismului si egoismului.
Este posibil; la lumina! Uita toate esecurile si incepe din nou. Devenim noi cu ginduri noi si cu o inima noua. Scoala/te la o noua dimineata plina de soare, plina de pasari si de flori.
Este posibil; sus, la o noua primavara! intra in cimpul magnetic al unui d/zeu care este iubire! Prin toate tunelele intunecate vei gasi atita lumina, atita viata, atita bucurie, incit in strafundul fiintei tale vei simti;
Pe pamint a inceput raiul
O   SEARA   FRUMOASA   VA   DORESC   TUTUROR!
CU   MULT   DRAG!                

VITAMINE PENTRU SUFLET,

                                                VITAMINE    spirituale,

Fiinta umana este o fiinta totala. Are nevoie de o buna armonie pentru a trai in pace deplina cu ea insa/si, cu cei din jur, cu natura si cu d/zeu.
Totusi, din cauza unor factori care depind sau nu de ea, este in permanenta implicata in tot felul de virusi si de antivalori provocate de propriile slabiciuni si de mediul social caruia ii apartine.
Are nevoie, in afara de o stare buna a sanatatii, de ajutoare optime pentru a/si imbunatati potentialul si resursele. Asumind aceasta situatie, nu se pot da la o parte diferitele forme de sprijin care, in propria ei dezvoltare, sa/i induca , sa/i anime si sa/i dinamizeze cresterea integrala.
                                        Reportaj  cu  Dumnezeu,
M/am  hotarit sa realizez un interviu important si dorinta mi/a fost acceptata; mi s/a permis astfel o intilnire cu d/zeu.
''Intra''mi/a zis dumnezeu. ''Asadar vrei sa/mi iei un interviu''?
''Da i/am raspuns, ''daca ai timp''...
A zimbit putin in barba si a zis; ''Timpul meu  se numeste eternitate si cuprinde oricit; ce voiai sa ma intrebi''?
''Nu e o intrebare nici noua, nici dificila pentru tine; Ce te surprinde cel mai mult la oameni?'' A zis; ''ca se plictisesc sa fie copii, gindindu/se sa creasca si apoi suspina dupa vremea cind erau copii. Ca mai intii isi distrug sanatatea pentru bani pentru ca apoi sa piarda  banii pentru a/si recupera sanatatea. Ca, facindu/si prea multe griji pentru viitor,neglijeaza prezentul, si asa nu traiesc nici prezentul, nici viitorul.Ca traiesc ca si cind nu ar muri, si ca mor ca si cind nu ar fi trait, si cind te gindesti ca Eu....''
Cu ochii in lacrimi si cu voce intrerupta a incetat sa mai vorbeasca. Dupa o lunga tacere, i/am zis;'' Ma lasi sa te mai intreb ceva? Ca tata, ce le/ai cere copiilor tai?'' Nu mi/a raspuns  in cuvinte, ci cu privirea lui blinda.
''Sa invete ca nu pot face pe cineva sa/i iubeasca, ceea ce pot face intr/adevar este sa se lase iubiti.''
''Sa invete ca increderea se construieste in ani si se poate distruge in citeva  secunde.''
''Ca cel mai de valoare pentru ei nu este CE au in viata, ci PE CINE  au alaturi.''
''Ca nu este bine sa se compare cu ceilalti pentru ca intotdeauna va fi cineva mai bun sau mai rau decit ei''.
''Ca bogat nu este acela care are mai mult, ci cel care are nevoie de mai putin.''
''Sa invete ca trebuie sa/si controleze actiunile, altfel actiunile ii vor controla pe ei.''
''Ca sint deajuns doar citeva secunde pentru a/i rani profund pe cei pe care ii iubim si pot trece chiar ani pina sa reparam raul facut.''
''Sa invete ca a ierta se invata iertind.''
''Ca sint oameni care ii iubesc mult, dar pur si simplu nu stiu cum sa demonstreze acest lucru.''
''Sa invete ca banul cumpara totul, mai putin fericirea.''
''Ca atunci cind  sint  suparati, au dreptul sa fie, dar asta nu le da dreptul sa/i supere si pe cei din jurul lor.''
''Ca, pentru a se  realiza marile visuri nu au nevoie de aripi mari, ci de o pista buna de aterizare.''
''Ca prietenii adevarati sint atit de rari incit, daca ai fi intilnit unul, inseamna ca ai dat de o adevarata comoara.''
''Ca nu intotdeauna este suficient sa te ierte altii, de multe ori trebuie sa te ierti tu insuti.''
''Sa invete ca sint stapinii a ceea ce nu spun si sclavii a ceea ce spun.''
''Ca ceea ce seamana, aceea vor culege; daca seamana birfe, vor culege intrigi, daca seamana dragoste, vor culege fericire.''
''Sa invete ca fericirea adevarata nu inseamna sa/ti realizezi visele, ci sa fii multumit cu ceea ce ai.''
''Sa invete ca fericirea nu tine de noroc, ea este rezultatul propriilor decizii. Ei decid daca traiesc fericiti cu ceea ce au sau daca mor de invidie si de gelozie pentru ceea ce le lipseste sau au nevoie.''
''Ca, indiferent de consecinte, cei care sint sinceri cu ei insisi ajung departe in viata.''
''Ca atunci cind un prieten plinge alaturi de ei, gasesc forta care ii ajuta sa treaca peste durere.''
''Sa invete ca a dori si a iubi nu sint sinonime, ci antonime; a dori cere totul, a iubi ofera totul.''
''Ca niciodata nu vor face ceva atit de maret incit d/zeu sa/i iubeasca mai mult si nici ceva atit de rau ca d/zeu sa/i  iubeasca mai putin;El pur si simplu ii iubeste, in ciuda comportarii lor.''
''Sa invete ca cea mai mare distanta la care se pot afla de mine este distanta unei simple rugaciuni.''
Si asa intr/o intilnire profunda, am ramas in liniste tinindu/ne de miini. Oare o sa invatam si noi vreodata?
La ce ii trebuie omului sa cistige lumea intreaga, cind se pierde pe el insusi?
                AI   GRIJA   LA   CE   GINDESTI

Ai grija de gindurile tale, pentru ca se vor transforma in vorbe.
Ai grija de vorbele tale,pentru ca se vor transforma in fapte.
Ai grija de faptele tale, pentru ca se vor transforma in obiceiuri.
Ai grija de obiceiurile tale, pentru ca vor fi caracterul tau.
Ai grija de caracterul tau, pentru ca va fi destinul tau, va fi viata ta....
DIN DRAGOSTE CU MULT DRAG  PENTRU VOI DRAGI PRIETENI!
CU MULT DRAG!

                                                                                                                                                                                                                                                   
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                 

SENINATATEA,

                                                                    '' VIRTUTI'',
                                              DESPRE   SENINATATE,
Acum citiva ani, citind o reflectie a preotului italian Giuseppe Colombero despre importanta privirii in relatiile interpersonale, la un moment atentia mi/a fost captata de o expresie foarte profunda; ''ochii sint oglinda sufletului, iar chipul ii reveleaza vibratiile''. Pentru prima data, reflectind,am realizat mai in profunzime ca nu doar cuvintele pot releva interioritatea unei persoane, ci si ochii impreuna cu chipul. Doar ca exista o mica diferenta; cuvintele pot minti, pot ascunde ce este in inima persoanei, chipul, insa, niciodata. Chipul omului este o harta care arata ce este in inima sa. El scoate la suprafata starile de spirit, reactiile,fericirea sau nefericirea cuiva.
Nu putem nega ca e o adevarata bucurie sa intilnim persoane senine, care zimbesc, iradiaza pace, bunatate si blindete. Ne simtim asa de bine in compania lor. Sint precum soarele. Oriunde ajung, prin privirea lor luminoasa si blinda, prin cuvintele lor pline de intelegere si blindete si de bunatate, insufletesc, intaresc si molipsesc. 
Dar, oare, care sa fie secretul lor? Cum putem sa ajungem si noi sa traim o viata senina? Sa nu uitam ca seninatatea nu este o mostenire genetica, ci se dobindeste in timp, dupa un drum interior de credinta. Persoana senina stie cine este. Se cunoaste si se accepta cu calitati si cu limite. Nu se cauta pe sine, nu are de demonstrat nimic nimanui. Cauta mereu binele celorlalti. Nu se supara, nu face din parerea sa lege pentru altii, nu atrage atentia asupra sa si nici nu se poarta necuviincios. Traind in comuniune cu domnul si lasindu/se privit de el, cel senin ajunge incetul cu incetul sa se vada pe sine, pe ceilalti, lumea cu ochii lui d/zeu. Cu incredere de copil i se abandoneaza lui in orice situatie(Ps 130,2). Nu/si pune increderea in fortele proprii, ci traieste linistit, in pace si cu credinta orice anotimp interior al vietii sale, pentru ca stie ca Domnul le va indrepta pe toate spre bine. De aceea nu se agita, nu dramatizeaza, nu se lamenteaza continuu, nu se descurajeaza, chiar daca este vorbit de rau, acuzat pe nedrept sau intimpina dificultati.
O   ZI   FRUMOASA   VA   DORESC!
DIN   DRAG   CU   MARE   DRAG   PENTRU   VOI   DRAGI   PRIETENI!
CU   MULT   DRAG!

                                                         VISUL   VIETII   TALE,
                                                  TRAINDU/TI   VISUL   CARE   TE   IMPLINESTE,

Vrei sa vorbim despre visul vietii tale? Un vis pe care nimeni nu poate sa ti/l implineasca. Ci numai tu.
Psihologia  dezvoltarii, din perspectiva umanista, explica elocvent cum se formeaza visul vietii unui om.
Cam pe la 12  14  16 ani, adolescentul traieste in fiinta sa un amplu proces de transformare si aoto/constientizare. Descopera ca are multe calitati. Dar si defecte! Realizeaza ca nu e'' perfect''(desi ar vrea).  Se simpte  cam frustat si chiar nemultumit de viata proprie. Incepe sa caute solutii si vrea(in felul sau) sa se'' perfectioneze''. Sau, spunem noi, doreste sa se realizeze. De fapt, el cauta sa schimbe ceea ce e negativ in viata sa si vrea sa/si construiasca un mod original de a gindi si de a fi. Ca sa rezolve treaba cu defectele. Incepe,prin urmare,sa tinjeasca dupa un ''ceva'' care sa fie bun, perfect mai ''minunat'',....ceva care sa aiba ''totul''. Ajunge ca, treptat, sa caute si sa gaseasca un model! Un personaj, un individ, un om, pe care il percepe un om implinit. Si vrea sa il imite. Nevoia sa de transformare se realizeaza prin urmarirea unui model. Astfel de oameni i se par perfecti, fara probleme. Reusiti. Si isi doreste cu tot dinadinsul sa fie ca unul dintre ei. Caci, simte el,i se cam potriveste. Asa se naste ''eul ideal''. Adica o ipostaza ideala a propriei fiinte, spre care se orienteaza personalitatea actuala, aceasta fiind delimitata prin numele de ''eul actual''. Exista, prin urmare, in fiecare dintre noi, un ''eu actual''(asa cum esti acum, cu personalitatea ta , cu calitati, defecte, cu nevoi, probleme si valori contemporane) si un ''eu ideal''(adica personalitatea pe care ti/ai dorio, si/ai ales/o ca model mintal; ideea care tu ai vrea sa devii; sau visul vietii tale).  Unii viseaza sa devina profesori, doctori, actori, altii ingineri, avocati etc. Exista posibilitati multiple, vaste.Intreaga energie si vointa incep sa fie indreptate spre implinerea acestui ideal. De transformare a fiintei proprii in varianta cea mai buna. Atentie! Desi ai sansa sa alegi ce vrei,nu/ti poti permite sa visezi aiurea! Oricum, orice... Nimic nu e intimplator. Ci totul trebuie sa fie in mod clar, in coerenta cu eul actual. Adica este important ca sa existe cel putin un dram de concordanta intre cele doua eu/ri; cel actual  si cel ideal, o logica, o baza pe care poti sa construiesti. Sa fii  destul de realist.. Dar, dincolo de dramul (necesar) de realism, e necesar sa ai curaj, ambitie efort si multa (multa!) credinta.Convingerea ca ai un sens, un scop, un loc al tau in univers, te ajuta, te sustine; iar eul ideal devine intr/un mod  concret realizabil.
Este posibil sa se intimple altceva; sa iti inchipui ca tu n/ai nici un vis. Sa crezi ca viata este altfel, ca poti doar sa/ti traiesti din plin prezentul si sa te bucuri de moment, distractii, chefuri etc. Si/atit. Insa te amagesti. Asemenea conceptii sint eronate. Sint simple mecanisme psihice de aparare. Te eschivezi de la un plan de  angajare doar ca sa/ti protejezi persoana ta. Sau poate uneori te simti descurajat, probabil ai mai incercat si simti ca nu mai are rost. Dar nu inchiderea in sine este solutia normala. Nu asta e menirea ta. Nu asta e cocluzia vietii.
Ci ridicarea, angajarea, daruirea prin implicarea propriei fiinte intr/un proiect frumos.
E cel mai minunat cind chiar sfirsitul te va gasi luptind, crezid, sperind, iubind ceva. Visul vietii noastre este opera lui d/zeu. Dorinta ce o descoperi in adincul tau nu este altceva decit un glas(sau o chemare) ce vine de la creatorul tau. Destul de des divinitatea iti vorbeste chiar prin dorinta ta. Plaseaza in fiinta ta  un vis, un dor dupa ceva, o inspiratie, o intuitie care insista, cheama, te insufleteste spre ceva. Simti ca doresti din inima ceva anume. Dar nu orice!. Caci domnul iti propune sa/ti orientezi persoana catre mintuirea ta si catre dragostea fata de cel de linga tine. Adica este bine sa fii si doctor si profesor, preot , muncitor...si cintaret, actor sau meserias. Orice!Atita timp cit vrei sa te implici cu inima senina in planul de iubire al lui d/zeu, ai certitudinea ca nu gresesti.''Exista, spune sfintul Paul, diferite daruri, dar este acelasi duh. Sint diferite slujiri, dar este acelasi domn. Sint diferite lucrari, dar este acelasi d/zeu care lucreaza toate in toti''(1cor  12,4-6). Permitei, deci, lui d/zeu  ca sa lucreze cele bune in (si prin) fiinta ta. Traind din plin si angajat in acceptarea visului ce ti se potriveste, colaborezi la implinirea ta ca om, ca fiu al sau.
HENRI J. M.  NOUWEN spunea ca viata noastra este ca un drum de reintoarcere la d/zeu, cel care ne iubeste, pentru a/i povesti istoria pe care am trait/o. Ar fi frumos sa/i povestim ca am trait(asa cum am stiut si am putut) dorind ca sa ne implin visul.
Din drag cu drag pentru voi dragi prieteni!
Cu mult drag!!!

                              MINDRIA, SENTIMENT RECONFORTANT SAU CALEA SPRE RATACIRE?

Adesea se vorbeste despre mindrie in sens negativ, adica acea atitudine de autopretuire sau superioritate nejustificata fata de altii, sinonima cu infumurare, fala, inginfare,trufie fudulie etc.
Atunci cind mindria capata forme accentuate ea se transforma in aroganta, dispret fata de cei din jur, despotism.
Totodata, putem intelege mindria ca pe un sentiment de multumire si implinire cauzat de o mare reusita in viata sau ca pe un sentiment de incredere in calitatile proprii si care creeaza senzatii de multumire, de bucurie, de satisfactie, altfel spus un soi de recompensa  emotionala a realizarilor personale dupa cum afirma psihologul Nathaniel Branden. Intr/o lume plina de mediocritate, mindria pe care cineva o simte si o exprima cu referire la realizarile si implinirile sale il face sa isi dezvolte stima de sine si sa isi fortifice personalitatea. In acest context a fi mindru inseamna a nu da dovada de falsa modestie, reusitele si realizarile nu ar trebui ascunse, ci ar trebui sa  reprezinte o provocare pentru ceilalti, astfel incit sa fie motivati sa iasa si sa depaseasca starea de mediocritate.
Intr/o lume plina de interese mediocre si meschine, mindria, atita timp cit nu se transforma in infatuare, dovedeste persoanei ca este cu un pas inaintea celorlalti, ca ceea ce face are valoare si utilitate, iar acest fapt intretine motivatia si vointa pentru dezvoltarea personala. Mindria este strins legata si de spatiul cultural in care o persoana traieste, ea fiind deosebit de pregnanta in unele culturi, comunitati sau la unele popoare unde se manifesta fie verbal, fie printr/o anumita tinuta a corpului sau prin gesturi si atitudini exprimate in diverse situatii.
Din perspectiva teologica, mindria este primul din cele sapte pacate capitale,exprimate intr/un fel sau altul de ficare muritor; de la copilul cel mai mic, pina la omul cel mai in virsta, de la cel mai simplu om, pina la cel mai invatat, inclusiv de marii sfinti care au trebuit sa lupte cu astfel de ispitiri.
Sintem mindri atunci cind; ne atribuim unele merite sau daruri care de fapt nu sint ale noastre, cind ne laudam in fata oamenilor pentru ce am facut, cind ne suparam pe oricine si din orice motiv, cind ne facem publicitate pentru orice fapta buna(pe care poate nici nu am facut/o), cind ignoram si ridem de cineva, cind invidiem si urim pe  cineva care este mai bun decit noi, cind vorbim pe cineva de rau indiferent daca este adevarat sau nu, cind cautam prin orice mijloace sa fim in centrul atentiei etc. 
Opusul mindriei este virtutea smereniei.
Momentul adevarului; Am motive de mindrie in viata mea de pina acum? Stiu sa discern sentimentele de mindrie care ma incearca? Ma simt frustat atunci cind sint intr/o comunitate si cei din jur nu/mi dau importanta asteptata?Cum reactionez atunci cind am de/ a face cu mindria celor din jurul meu?
EPILOG; Putem fi mindri de ceea ce am facut, dar sa ne recunoastem in acelasi timp erorile si imperfectiunile.
Intelepciunea ne poate ajuta sa discernem si sa sesizam pericolul prin care sentimentul de mindrie ne poate umbri sau chiar intuneca viata. Cind mindria desarta ne ispiteste sa reflectam la vorbele de suflet scrise de doamna Sofia Vicoveanca intr/una din frumoasele sale poezii,''Ce ii omul?  Omul este o adiere
Pe a vintului aripa,
Este plins si mingiiere,
Omul este doar o....clipa!
De  ce  sa pervertim aceasta clipa cind ne putem bucura de ea impreuna cu cei din jurul nostru?
DIN  DRAG  CU  DRAG  PENTRU  VOI  DRAGI  PRIETENI!
CU  MULT  DRAG!

IUBIRE  INTRU  SPERANTA,



Intr/o scriere a sa, Jurgen Moltmann pledeaza pentru ancorarea sperantei in transcendent, dar nu ca o promisiune zadarnica in ''dincolo,''ci ca ''fundament al unei sperante impotriva oricarei sperante.'' Iar aceasta implica''acceptarea vietii din aceasta lume, dar fara a o considera nici paradis al autorealizarii, nici infern al autoalienarii'';acceptarea ei ''ca istorie si cimp de batalie dintre orgoliul prometeic si nihilist si iubirea umila si creatoare''; acceptarea'' situatiei prezente in ciuda inacceptabilitatii sale''.  Si, numaidecit, vine vorba de da/ul iubirii, cel care lasa in  spate atit da/ul absolut al entuziasmului gol, cit si contrariul acestuia; nu/ul  absolut al marii negari.
De obicei, tinerii sint cei considerati ca fiind plini de entuziasm, dar nu intotdeauna avind continut, iar negarea(negativismul) este mereu la moda, uneori impinsa pina la negarea vietii(cu multele ei forme). Cu siguranta ca numai da/ul iubirii poate fi motorul care lasa totul in spate si tinde spre creativitate. Insa nu orice fel de iubire. Singura  iubirea crestina, cu relationarea sa permanenta la d/zeu si la aproapele si cu doza sa de umilinta, poate fi considerata a fi in stare de asa ceva.
Tocmai de aceea nici persoanele cu viata consacrata nu se pot realiza printr/o simpla fuga de lume, cit mai ales prin practicarea iubirii. 
O   IUBIRE  PLINA  DE  SPERANTA.

CU   MULT   DRAG!