BOALA ȘI APARIȚIA EI,

 

Boala, suferința fizică, este starea în care energia negativă a depășit limita critică și organismul, ca un tot unitar, a ieșit din echilibru. Corpul ne informează despre această stare pentru ca noi să putem corecta greșeala.. De fapt, el ne-a informat mult mai devreme, prin toate senzațiile neplăcute dar, întru-cât nu i-am acordat nici o atenție, corpul sa îmbolnăvit. Dacă boala sufletească a fost neglijată, trece în boala fizică. Prin aceasta corpul ne atrage atenția asupra situației ce trebuie corectată.

Înăbușirea semnalului bolii cu ajutorul medicamentelor inseamnă agravarea patologiei. În acest caz, boala trebuie să se intensifice ca să conștientizăm un nou semnal de alarmă.

Cauza inițială a fiecărei boli o constituie stresul, al cărui grad determină caracterul bolii. Fiecare organism are cerințele sale. Fiecare organism trebuie să-și îndeplinească sarcina sa. Trebuie să-ți recunoști în liniște posibilitîțile. Cu aceste posibilități se poate trăi întreaga viață în sănătate și liniște creând binele. Boala este consecința unei acțiuni incorecte prin care balanța cântarului umplute cu bine și rău sau înclinat în favoarea răului.

Orice întreg este alcătuit din bine și rău. Prin urmare, binele nu este niciodată doar bine și răul nu este niciodată doar rău. Stresul are de asemenea partea lui bună, ne obligă să facem bine, fiindcă, în caz contrar, apare boala.Orice lucru de care se izbește omul în viață îi este necesar la ceva. Acel rău de care mă izbesc, eu singur îl atrag către mine prin gândirea incorectă. Orice dificultate constitue o urmare a gândirii incorecte și dacă nu ne-am însușit aceasta mai devreme, suntem nevoiți să ne-o însușim acum. Atâta timp cât nu vom trage niște concluzii, corpul nostru va suferi tot mai mult și mai mult. Corpul meu mă iubește. Dacă nu m-ar iubi, ar fi indiferent. Boala este semnul iubirii. Corpul nu poate să ne informeze decât prin suferința fizică, pentru că spiritul nostru nu știe să procedeze altfel. Și, totuși, cu cât omul acumulează mai multă experiență, cu atât mai repede conștientizează că durerea sufletească este mai amară decât cea fizică.

Durerea sufletească se adună până în clipa când se umple vasul cu ultima picătură și apare durerea fizică. Cu cât se adună mai multe stresuri, cu atât mai gravă este boala. Îmbolnăvindu-ne nu prea grav, noi ardem energia negativă și ne însănătoșim. Boala este o lecție de viață în urma căreia ar trebui să devenim mai înțelepți. Suntem liberi să alegem singuri, să învățăm prin suferințe condamnându-ne la boli așa cum procedează cea mai mare parte a omenirii sau cu ajutorul învățăturii ce răsună în sufletul nostru. Spiritul este veșnic, iar corpul este efemer. Spiritul este sentiment, corpul este gând. Spiritul este ideal, corpul este material. Ambele, însă, au conștiință. Gândurile constitue nivelul corpului fizic.

Rațiunea îi este dată omului nu pentru frumusețe ci pentru a-i folosi

Ștefan robu

imaginea foto: internet