IERTAREA ,

Omul contemporan nu va fi liber atât timp cât el caută și găsește vinovați, cât timp vinovat este întotdeauna un alt om. Omul este legat prin fire energetice invizibile de animale, plante, situații, evenimente, gânduri, speranțe, temeri, etc. Omul creează el însuși legăturile energetice devenind cauza căderii în dependență negativă și trebuie să se elibereze singur inclusiv prin iertare. Orice experiență este necesară întru-cât din ea se învață.
Pentru a ierta trebuie să te cunoști pe tine însuți. Cine nu recunoaște prezența negativului în el însuși sau în ceilalți oameni, își parcurge calea printre lovituri și cucuie.
Omenirea rătăcită merge tocmai pe această cale, întru-cât nu se deschide pentru adevărata iubire. Isus Hristos ne-a învățat să iubim și să iertăm. Este înțelept cel ce înțelege  corect această învățătură: înțelepciunea trecută prin suflet înseamnă înțelegerea corectă. De aceea Isus ne-a învățat să ne iubim pe noi înșine, să ne iertăm pe noi înșine. În acest fel învățăm să-i iubim pe alții, să-i iertăm pe alții și acest lucru ne face puternici.

Omenirea, însă, nu a acceptat învățătura. Dumnezeu vede până la ce punct a ajuns criza din lăuntrul nostru și iarăși încearcă să ne dea o învățătură pentru a depăși criza. De data aceasta el ajută omenirea să-și deschidă sufletul pe calea măririi sensibilității. Înțelepciunea noastră este înțelepciunea divină. Creșterea înțelepciunii divine constituie creșterea înțelepciunii noastre. Majoritatea oamenilor, este adevărat, consideră acest palat ca fiind de cea mai mare valoare. Cu toate acestea omenirea se află pe drumul către acest vârf muntos urmându-și liderii spirituali, și cu toate că le este dor de palat, cu întârziere, încep să înțeleagă că, deși palatul este minunat, totuși, acesta se învechește și se năruiește.


sursa foto: internet
ștefan robu