Alții, în schimb, sînt mai restrînși: vor numai performanțe personale(eventual interioare): să aibă timp, să fie calmi, mai răbdători, mai buni, să nu mai judece etc.
Sunt lucruri,categoric de apreciat. Exprimă net o calitate existențială. Cu toate astea, lucrurile s-ar putea să nu se întîmple cum vrei tu. Riști chiar să nu realizezi nimic. Te simți blocat, sau dimpotrivă, lucrurile par că merg mai prost. Și s-ar putea să te descurajezi, sau să blamezi rapid societatea, sau să te superi (necuviincios) pe dumnezeu. Să te victimizezi, să culpabilizezi, să fii nervos etc.
Există o școală de psihoterapie numită *psihodramă*, fondată de Jakob Moreno. Această școală spune, fără scrupule, că dacă ne uităm atent în jur, vedem că oamenii(toți!) sunt actori. Toți joacă, cu abilitate (sau cu stîngăcie) roluri inedite. Lumea ar fi o scenă uriașă, iar noi toți începem pe ea și fiecare, cu talentul său, își joacă piesa vieții. Participăm la”teatru”. Deținem măști bine gîndite. Destule! Și le schimbăm conform contextului, necesităților sau interesului.
Unii activi, alții pasivi, unii în roluri principale, alții în secundare, unii sunt răi, iar alții buni, unii eroi...
Interesant, jucăm până la urmă un spectacol uriaș, involuntar sau voluntar. Aceiași terapie, la un moment dat, propune și un exercițiu fantastic: să îți imaginezi că în viața ta există un anume ”magazin magic”. Te hotărăști și intri: și observi, pe raftul principal al încăperii(magazinului) bine ticsite, în vase, în borcane, în cutii, etc., exact ”produsele” pe care vrei să le trăiești, exact propunerile tale: un vas conține calmul de care ai nevoie, un vas conține timpul pe care nu-l găsești, un altul are o împlinire sau reușită un altul altceva folositor și tot așa....
Adică ai în fața ta exact ce îți propui de-o viață, dorința pe care vrei să o împlinești. Și iată, ar putea acum chiar să devină a ta.. O vezi, o conștientizezi, aproape că ți-o însușești.
Însă, atenție, mai e nevoie de ceva(așa se procedează în orice magazin): aceste lucruri au un preț. Adică ți se dau în schimbul a ceva. Nu poți avea și banii și produsul!
Și nu numai în magazin se procedează așa, ci și în viață. E evident: dacă vrei să fii mai bun, mai calm, mai răbdător, este nevoie să plătești, să dai ceva în schimb. Însă de data asta nu plătești cu bani, ci doar cu ce este în plus în buzunarul vieții și te încurcă. Achiți exact cu lucrurile care se împotrivesc propunerilor tale: cu agitația, cu compromisul, cu orgoliul, cu gălăgia, zăpăceala(și îți convine!).
Dacă dorința ta e clară și ești convins că aia vrei, atunci restul devine de prisos. Și ești dispus, convins, să-l dai.
Imaginează-ți, trei indivizi care se află într-o stare eronată a vieții lor. Au cam greșit, dar sînt acum deciși să își procure pacea și să se salveze. Problema e că fiecare procedează diferit. Primul ar vrea să aibă pacea, însă nu e dispus să folosească nici un mijloc spre a o dobîndi. Al doilea ar dori la fel, să aibă pacea, însă nu are nici un gând să lase ce-l încurcă; e atașat de starea actuală. Al treilea este însă uimitor. Nu doar că este dispus să folosească instrumentele corecte și să abandoneze totul pentru a obține pacea și salvarea, ci e mai generos: îi dă voie lui d-zeu să intervină cum vrea el în viața sa. Adică e deschis total. E disponibil. E dispus la orice preț! Asta înseamnă pentru tine pentru mine totul.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu