IUBIRE ȘI RECUNOȘTINȚA, tinerete fara batrinete!

Cel mai frumos *sinonim* al tineretii este iubirea. Cind esti tinar vrei sa iubesti si sa fii iubit la fiecare respiratie.
Totul este iubire.... sau neiubire, alb sau negru.  Însa atunci cînd este iubire totul devine zîmbet, speranta, putere.
Alergi prin ploaie și te plimbi chiar și în timpul celei mai dezlantuite furtuni. Și aceasta nu doar pentru ca ești tînar, ci pentru ca iubesti și ești convins ca iubirea este mai tare decît moartea.
Ce rau i s-ar putea întimpla celui care iubește și este iubit? Iubirea poate totul!
Însa iubirea are un defect: nu poate sa țina ritmul timpului și nu s-a adaptat modernizarii.
Lumea se grabește, dar iubirea vrea sa se bucure de fiecare clipă.  Lumea se răzgîndește și vrea să mai încerce și altceva, iubirea preferă continuitatea, fidelitatea și statornicia.  Lumea se izolează, iubirea vrea comuniune.  Iubirea nu a reușit să se modernizeze.  A rămas același sentiment *de moda veche*care nu știe să traiasca singur, care nu suporta izolarea.  Iubirea este comuniune și vrea sa fie însoțita de alte sentimente, vrea să dea viată altor sentimente, trăiri.
Astfel vedem că iubirea are frați si surori.  Este de moda veche: iubește viața in familie, vrea să trăiască în familia sentimentelor.  Iubirea are o soră: recunoștința.  Sunt mereu împreună. Se întrec în a se stima și lăuda una pe cealalta. Iar noi trebuie să învățăm să le prețuim la fel de mult.
Este atît de multă putere în recunoștință! Să iubești, să fii frumos la suflet, să ai inimă bună, înseamnă să știi să fii recunoscător pentru ceea ce ai, pentru ceea ce ai primit și pentru ceea  ce ești capabil să oferi.
Frumusețea vieții răsare și din magia cuvintului *mulțumesc.*  Acest cuvint (re)cheamă iubirea in suflet, cuprinde inima în cea mai delicată îmbrățișare.
Cind traduci acest cuvînt în gesturi te îmbraci în strălucire și arăți tuturor că iubirea locuiește în inima ta.  Ești cel mai minunat *copil* cînd însoțești acest cuvînt cu un zîmbet sincer.
Să fim recunoscători!   Să ne amintim să mulțumim zîmbind, cu inimă liniștită, fără prefăcătorie. Cine neglijează recunoștința, face iubirea să sufere!  Însă cine știe magia simplului *mulțumesc* așterne roua dimineții pe iubire, o invioreaza.
Recunoștința dăruiește iubirii  *tinerețe fără bătrînețe*!