Intuițiile, impulsurile și instinctele noastre reprezintă forme de cunoaștere directă, la fel ca și iluminarea spontană. Ele își au originea într-o zonă profundă a ființei noastre, respectiv în sinele nostru superior, și ne revelează adevărul referitor la realitatea noastră și la dramele pe care tocmai le creăm. Este ca și cum am avea acces la mintea divină printr-o fereastră anume a acesteia. Aceste revelații apar când ne așteptăm mai puțin. Din fericire, noi le putem cultiva, bucurându-ne astfel mult mai frecvent de înțelepciunea pe care ne-o pot oferi și de adevărul lui. Dat fiind că suntem ființe spirituale nelimitate, iar spațiul nu reprezintă altceva decât o iluzie, noi ne aflăm pretutindeni simultan. Conștiința noastră ajunge până în cele mai îndepărtate puncte din spațiu, incluzând în sine toți atomii și toate moleculele de pe pământ. Fiind cu toții una, noi suntem conectați cu întreaga cunoaștere și cu tot ce sa întâmplat vreodată în Univers, inclusiv cu tot ceea ce se va întâmpla în viitor. Cu alte cuvinte, noi avem un acces permanent la înțelepciunea infinită. De bună seamă, dacă gândim sau credem altceva, de pildă că suntem ființe umane limitate, care nu sunt capabile să cunoască decât ce au fost învățate sau ce au experimentat fizic, noi ne blocăm singuri accesul la acest izvor etern al înțelepciunii.
Conexiunea noastră cu infinitul ne permite să fim cu toții medium psihici, chiar dacă unii dintre noi par să aibă un acces mai ușor la informațiile invizibile decât ceilalți. Important este să înțelegem că punctul de plecare al accesului la cunoașterea și la înțelepciunea infinită este conștientizarea faptului că acestea ne stau deja la dispoziție, chiar dacă ne-am băgat singuri în cap că ele ne sunt inaccesibile. Majoritatea oamenilor cred că trebuie să se comporte ca și cum nu ar ști nimic, exceptând situația în care pot demonstra anumite lucruri sau le pot învăța pe cale intelectuală, în general din surse exterioare. Societatea în care trăim și evoluția convingerilor noastre nu fac decât să întărească acest tip de comportament. În realitate, cea mai bună dovadă o constituie chiar experiențele noastre de cunoaștere directă sau revelațiile noastre personale, care ne permit să trecem instantaneu de la o întrebare la primirea inexplicabilă a răspunsului care ne interesează. Toți oamenii se folosesc în permanență de conexiunea cu spiritul lor, iar aceste experiențe pot fi recunoscute cu ușurință dacă ne întrebăm de unde provin gândurile, amintirile și ideile noastre. Convingerile noastre limitatoare refuză să accepte orice dovadă a unor evenimente și circumstanțe care nu le corespund.
Adevărul este că orice om are un acces direct și imediat la întreaga cunoaștere și înțelepciune universală, atât timp cât renunță la convingerile sale limitatoare.
sursa foto: internet
Ștefan Robu
