IUBIRE SI PRIETENIE,

Sa iubesti prietenia, aceasta iubire conduce la lumina, la pace, la bucurie profunda.Aceasta iubire nu strica nimic.Nu vrea sa aiba nimic pentru sine. Ea vrea sa il lase pe celalalt liber. Chiar daca isi gaseste exprimare in apropiere trupeasca, ramine curata. Cine vrea sa posede pe celalalt ca pe un obiect, pentru el singur,pentru propria satisfactie il distruge pe cel pe care pretinde ca il iubeste. Distruge prietenia.
Nu vom fi niciodata in stare de o prietenie cu totul pura, dar intotdeauna trebuie sa fim in drum spre ea.
Cred in om, si ramin eu, asa cum cred in natura si ramin la ea  cind vad cum in desert infloreste o mica floare.
Cauti comoditate, cauti deconectare intr-o atmosfera placuta. Incepi sa cumperi si iar sa cumperi, pentru ca poate ai mai mult in portofel decit in cap si inima. Si cumperi mobila veche, perdele scumpe si covoare frumoase. Cauti confort:canapea cu fotolii, televizor sufragerie. O apasare pe buton si ai tot ce iti doresti.Ai si barul propriu, iar in toata casa rasuna muzica.(sarman copil al bunastarii)!
De ce nu pari fericit? De ce rizi atit de putin si esti asa de nervos? De ce, in final toate articolele de lux te lasa atit de nemultumit si de gol?
Pentru ca ele sint lucruri moarte.Lucruri pe care le poti folosi, dar pe care nu le vei putea schimba niciodata pe un gram de iubire. Si ceea ce iti trebuie este iubire. Dar iubirea nu o poti cumpara niciodata. Iubirea pentru care platesti nu mai este iubire. Cum se face ca unii oameni privesc acru la soare, iar altii pot sa fluiere prin ploaie? Cum se face ca unii oameni, de indata ce deschid ochii, vad numai greseli si pe toate pe dos?  Se intimpla asa pentru ca gindesc pe dos la sensul vietii si al lucrurilor.
Ei au nevoie de d-zeu, nu de o fiinta fantomatica, fara chip,undeva departe, ci de un prieten personal, de Tatal,aici aproape.  In relatia cu d-zeu, oamenii capata alti ochi pentru lucruri si o inima noua in fiecare dimineata.

FARA RIS NU POTI TRAI,

Risul este sanatos. Ai nevoie de ris. Umorul este sanatos. Oare te gindesti suficient la aceasta latura a sanatatii tale?Cu toate grijile tale, iti faci riduri in inima, si curind,ai riduri si pe fata.
Risul elibereaza, umorul deconecteaza.Risul poate sa te elibereze de falsa seriozitate.
Risul este cea mai buna cosmetica pentru exterior si cel mai bun medicament pentru interior.
Actionarea regulata a muschilor risului e buna pentru digestie, apetitul se mentine, iar tensiunea arteriala ramine stabila.
Umorul iti da un simt al lucrurilor, al raportului dintre ele si al importantei ce le revine. Risul si umorul nu au efecte doar asupra metabolismului ci si asupra mediului.
Risul si umorul te usureaza,diminueaza tensiunea si lacrimile. Elibereaza de seriozitatea coplesitoare a problemelor grave, de aerul sufocant de zi cu zi. Risul si umorul este cel mai bun mijloc impotriva otravirii spiritului si a inimii. Risul si umorul fac cale libera spre o nebanuita bucurie de a trai.
Ce este o zi pierduta? O zi in care nu ai ris?

GRIJA PENTRU LINISTE,

Daca, odata,ai timp cinci minute, stii ce trebuie sa faci? Sa cugeti! Sa faci liniste in jurul tau. Opreste totul radio tv casetofon da la o parte reviste si ziare si deconecteaza-te!
Elibereaza-te din ghearele societatii de consum: o caracatita uriasa care,cu trompa reclamelor ei, iti smulge ultimul rest de libertate si spirt.
Fa liniste, linisteste-te; umple interiorul cu tacere, simpte pulsul propriei inimi. Ai permis de conducere. Iubesti moda.Te pricepi la tehnica. Te preocupa atitea lucruri. Dar intr-o zi te impotmolesti. Toate le-ai invatat, numai sa traiesti nu. Sa avansezi, sa faci cariera, sa cistigi bani, sa te amuzi, sa profiti. Ai fost invatat toate acestea, si mai ales sa ai cit mai mult.
De parca fericirea ar depinde de avere!Oamenii sint ca animalele de prada intr-o jungla care nu se sfirseste nicaieri, la vinatoare de posesii si placeri, dupa ''piine si jocuri''. Se cred liberi, dar sint prinsi in lantul lacomiei lor.Scrisori, telefoane, discutii ma transpun in jungla in care oamenii se injosesc reciproc, se chinuesc, se duc la disperare. Aici triumfa instinctele inumane ale omului:lacomia, egoismul, abuzul de putere, instinctele sexuale, ipocrizia,violenta... Inapoi, oameni! Inapoi la viata simpla, la lucrurile simple ale vietii!  Inapoi la bunatate, prietenie, multumire!
Ce te face bogat si fericit este daca te poti bucura de o floare, de un zimbet, de joaca unui copil, esti mai bogat si mai fericit decit un milionar, care are tot ce poate visa si ramine totusi nemultumit, care nu se mai bucura de nimic pentru ca este dus,asemenea unui cal de parada, in funia propriei bogatii.
Nu  averea te face bogat, ci bucuria.Nu cintari iubirea cu cintarul de aur! Nu calcula dinainte cit sa dai, cit de departe sa mergi cu iubire ta. Lasa iubirea sa fie degajata. Iubirea care se cintareste si se masoara nu este iubire, ci calcul. Cu el nu aduci bucurie. Cu o asemenea bucurie nu vei fi fericit. Chiar daca nu domneste razboiul, domneste indiferenta si plictiseala. Zilele trec monoton si sint pustii ca o nesfirsita calatorie cu trenul. Niciodata nu se face cald in interiorul tau. Niciodata nu ai chef sa cinti si sa zburzi. Iubirea spontana este ceva fantastic.Iubirea spontana este un dar care te duce in paradisul bucuriei.Ciudata, de neinteles este viata omeneasca. Exista zile in care straluceste soarele si nu stii de ce. Esti multumit. Vezi partile bune,frumoase ale vietii. Rizi si esti recunoscator. Dar, dintr-o data, totul este iarasi la fel.De parca un soare extrem de stralucitor atrage norii--asa te napadeste inexplicabil tristetea. In lucruri fara importanta, cauti motive ca sa te vaiti, sa critici, sa invidiezi, sa acuzi. Gindesti: de ce trebuie sa fie asa? Pentru ca omul este o bucata de natura, cu zile de primavara si de toamna, cu caldura verii si cu frigul iernii. Pentru ca omul urmeaza ritmul marii: flux sireflux.Pentru ca existenta noastra este continua repetare a ''vietii'' si a ''mortii''.
Daca intelegi aceasta, poti sa mergi mai departe cu curaj, plin de incredere, pentru ca stii: dupa fiecare noapte urmeaza o noua dimineata. Daca spui ''da'',daca accepti aceasta, vei ajunge, prin aceste urcusuri si coborisuri, la o tot mai adinca traire a bucuriei, a vietii.Am intilnit multi oameni, fiecare altfel, fiecare deosebit.
Nici unul nu avea lozul cel mare, fericirea fara cusur, perfecta. Toti aveau cite ceva: un ghinion, o povara, o rana.. Credinciosii o numesc'' cruce''. Ceilalti spun:nu am noroc.Unii, in ciuda suferintei, au ramas oameni fericiti, veseli.

NU UITA BUCURIA,

Poti sa iti speli masina ore in sir. Pentru a-ti cumpara imbracaminte ai timp destul.
De ce iti iei asa de putin timp pentru ''a-ti ingriji ''inima?
Daca traiesti numai si numai la suprafata,daca te intereseaza doar exteriorul tau,cum te-ai aranjat, cum arati, prestigiul tau, atunci fericirea ta atirna de un pendul capricios: astazi fericit, miine nefericit, astazi bine dispus, miine disperat.
Intra in tine fa ceva pentru interiorul tau,pentru''aranjamentul interior'' al inimii tale. Aici sint acasa starile de spirit, fortele motrice care te zapacesc sau te fac din cale afara de fericit.Nimic nu este fara rost.  Ochii tai sint pentru lumina, pentru verdele primaverii, pentru albul zapezii, pentru cenusiul norilor si pentru albastrul cerului, pentru stelele noptii si pentru incredibila minune ca in jurul tau exista atitia oameni minunati.
Gura ta este pentru cuvint, pentru o vorba buna pe care o asteapta cineva, Buzele tale sint pentru sarut, iar miinile tale ca sa fii blind si delicat, ca sa dai unui sarac piine si mingiere.
P icioarele tale, ca sa mergi pe drumul catre aproapele tau. Inima ta este pentru iubire, pentru caldura pentru cei care traiesc in singuratate si raceala.
Peste tot esti cu trupul. Nimic nu este fara sens. Totul isi are semnificatia sa profunda.  Atunci de ce nu esti fericit? Sint ochii tai inchisi?  Este gura ta amara? Sint miinile tale'' gheare'' fara inima? Sau sa uscat inima ta?
Nu stii ca esti facut pentru fericire pentru bucurie? Cu un ochi care ride, daca vreodata viata ti se pare grea, incearca putin sa faci ca un clovn care in inima sa plinge, si totusi, rizind,cinta la vioara pentru un copil, ca astfel sa se vindece de lacrimile inimii sale.  Fericirea omului-i-am analizat cauzele cele mai profunde si iata ce am descoperit:  cauza fericirii nu este nici banul, nici averea, nici luxul, nici statul degeaba, nici afacerile, nici realizarile, nici placerile.
La oameni fericiti am aflat intotdeauna ca motiv un sentiment adinc de ocrotire, de bucurie spontana in lucruri marunte si o mare simplitate.  M-am mirat intotdeauna: oamenilor fericiti le lipseste lacomia nebuna. Pe oamenii fericiti nu i-am vazut niciodata nelinistiti, agitati, haituiti, inclinati spre autoritarism. De obicei au o doza foarte mare de umor.  Unde sint florile? Spune, unde sint florile? Florile bucuriei de a trai, florile lucrurilor frumoase si bune.  Ele sau sufocat si au murit in avalansa stirilor despre ura si violenta,in istorii despre  scandaluri si crime.  Nimeni nu a auzit de ele. S-au sufocat si au murit pe buzele prezicatorilor de nenorociri, in portofelele oasmenilor care fac specula cu senzatii.
Spune: unde sint florile?
Florile micilor atentii, faptul ca unii se gindesc la altii si isi fac daruri-sotul sotiei, sotia sotului, unul altuia si toti impreuna?  Au pierit din cauza egoismului nostru, s-au degenerat din cauza iritarii noastre copilaresti.  Au fost calcate in picioare in razboiul rece purtat intre cei patru pereti ai nostri.
Spune, unde sint florile? Florile sigurantei noastre, care ne fac veseli si pe care ni le putem darui.
Aici este inima ta si aici este un om care are nevoie de tine. Pregateste florile!  De ce atit de multi oameni nu au nimic de la viata?  Pentru ca nu au prieteni, pentru ca nu cunosc pe nimeni care sa tina la ei. Pentru ca nu exista nici o floare care sa infloreasca pentru ei.  Iar florile fac minuni! Nu trebuie sa fie flori scumpe. Flori obisnuite, simple.  Un zimbet, o vorba buna,un mic gest.
Cea mai neinsemnata floare, data din inima, spune o poveste frumoasa, un basm de dimensiuni aparte, despre o bucatica de cer pe pamint, unde oamenii sint ingeri, unde isi gasesc alinare toate temerile, durerile si lacrimile. Unde oamenii infloresc unii pentru altii precum florile
Totul depinde de inima. Mai mult decit cu mintea, gindesti cu inima. Vezi oamenii si lucrurile cu in ima, toate le vezi cu inima. Relatia ta cu mediul: depinde de inima ta. Pentru ceea ce ii place inimii tale, vei cauta sa te impui cu mintea si cu toate puterile. 
Idei, conceptii despre viata, politica? inima ta alege pentru ce lupti. Inima lumineaza mintea sau o face intunecata. Unitatea corecta de masura a inimii se numeste''iubire''.
Daca inima este plina de neincredere si egoism, mintea nu va gasi niciodata drumul spre pace. De altfel acesta este singurul raspuns la toate intrebarile referitoare la rezultatele nesfirsitelor conferinte de pace, ale meselor rotunde si verzi.  Oamenii nu se iubesc  si de aceea nu cad de acord. Tot ce realizeaza este un echilibru labil al intereselor puterii, bazat pe neincredere reciproca. 
Aceasta nu trebuie numita pace, de vreme ce nu insemna mai mult decit o chinuita sedere impreuna a popoarelor pe un vulcan ce mocneste sau o enervanta locuire laolalta a mai multor persoane sub un acoperis.
Pacea, bucuria, fericirea in lume nu sint afaceri ale mintii, sint probleme de inima.
Prima indatorire a tuturior oamenilor este sa se ocupe de inima! pentru a iubi  si a face mai tolerabila convetuirea impreuna in aceasta mare gradina a raiului

ACCEPTA-TE PENTRU CEEA CE ESTI,

Totul trebuie sa plece de la tine!
Deci, esti o persoana decazuta din cauza pacatului originar si in acelasi timp sfinta prin darul Harului, care iti este oferit prin Cristos.
Bazindu-te pe puterile tale slabe, si mai mult inca pe puterea lui Isus Mintuitorul, poti sa ajungi sa construiesti, sa cresti, sa te maturizezi, realizind gradual acea ordine  care iti aduce pacea si succesul.
Punctul de plecare esti tu. Totul trebuie sa se nasca de la tine.  Orice incercare de a crea ordine nu poate pleca decit de la acea ordine pe care ai reusit sa o creezi in tine!
Si atunci, in acest moment, trebuie sa incetezi a trai la periferia de tine insuti.
Intra in intimitatea ta pentru a verifica starea ta de sanatate, care cu siguranta nu corespunde aspiratiilor tale.
ADMITE-O: NU STII SA TE ACCEPTI!
Nu stii sa te accepti!
Te regasesti plin de resentimente, de amaraciuni, de agresivitate, de antipatie, de frustrari, de complexe...si de mii de contradictii. Esti in lupta cu tine insuti, cu altii si, indirect, si cu Dumnezeu!Esti lipsit de aceea armonie interioara, care este necesara pentru a te simti realizat si in pace.
Nu te placi pe tine insuti.
Esti dezamagit de tine si ai vrea sa fii un altul, o alta persoana, un alt lucru...tocmai opusul a ceea ce esti!
In schimb accepta-te pentru ceea ce esti. Pentru a pune ordine, trebui inainte de toate sa te accepti pentru ceea ce esti. Trebuie sa incetezi de a fantaza, de a pierde timpul, de a umbla dupa iluzii si himere. Trebuie sa iei act de realitate, de realitatea ta.Trebuie sa te accepti pentru ceea ce esti, abandonind orice rezistenta inutila si absurda.
Tot la ceea ce rezisti se transforma in dusman:pentru ca continui sa vezi atitia dusmani impotriva cui sa lupti? Indeparteaza orice rezistenta si accepta-te cu calm si cu abandonare. Nu transforma orice lucru intr-un dusman de refuzat sau de combatut!
Binele si raul stau inauntrul tau. Dusmanii ii creezi tu, cu rezistentele tale si cu spaimele tale. Raul mortii nu este moartea in sine, dar frica de moarte. Raul insuccesului nu este insuccesul, dar frica de insucces, si asa mai departe... Pina la urma unicul tau dusman este frica cea care sta inauntrul tau, si tu o regenerezi in mod continuu,continuind a suporta consecintele. Uneori frica ia alte nume: ingrijorare, minie, tristete, dar in fond este vorba intotdeauna de reactii emotive.  Neplacerile le creezi tu: cu  spaimele tale si rezistentele tale devii prima si inevitabila victima!
PENTRU CE SA REZSISTI LA CEEA CE NU POTI SA SCHIMBI?
Viata ta, ca cea a tuturor, este caracterizata de situatii prevazute. Totul este deja programat sau aproape programat. Nu hotarasti tu viata:nici cind sa te nasti, nici cind sa mori. Nu ai ales tu: parintii tai,aspectul tau fizic, sexul,coeficientul tau intelectual, tendintele tale morale, temperamentul tau...
Tu nu ai ales familia ta, pe fratii tai,ora mortii tale, directia activitatilor tale.
Esti esential dependent, chiar daca nu vrei sa o admiti!  Zona libertatii, adica a dorintelor de care esti capabil sa le actualizezi, este o minima parte.  Ce este de facut?  Foarte simplu!  In ceea ce reusesti sa faci, angajeaza-te suta la suta;
In ceea ce nu reusesti sa actualizezi, abandoneaza orice rezistenta si incredinteaza-te tatalui.
A se incredinta tatalui este cel mai intelep si potrivit gest pe care tu poti sa il faci!  Mai ales in ce priveste trecutul si destinul potrivnic pe care a trebuit sa il suferi.  Tot ceea ce sa intimplat, nu il poti schimba nici cu un milimetru;este ca un caz inchis:inceteaza orice rezistenta, si daca ar fi necesar, cere iertare.
Esti cufundat in preocupari si insuccese?
Fa ceea ce poti si, apoi, cu dezlipire, priveste inainte si incredinteaza orice lucru Tatalui.  In spatele oricarei situatii este el care vrea sau permite orice lucru dupa un plan, chiar daca tie nu ti se pare ca este indreptat spre adevaratul tau bine. El ar putea sa-ti evite atitea suferinte si sa-ti indeparteze acele limite pe care tu le detesti; daca nu o face este pentru ca este bine ca sa fie asa,si ca pentru tine aceasta este situatia cea mai buna, in absolut!
TREBUIE SA CITESTI VIATA TA CU OCHII CREDINTEI.
Aparentele se vad: realitatea nu se vede. Aparentele se pierd: realitatea ramine. Vointa sa ramine!! Explicatiile psihologice, biologice, filosofice sunt adevaruri, dar numai superficiale!
Adevarul de baza este  d-zeu insusi, care conduce totul cu mina puternica, mai mult decit aqparentele. El este cel care organizeaza si coordoneaza, permite si dispune de tot ceea ce se intimpla in tine si in jurul tau!
RAMII IN PACE
Daca traiesti in aceasta prospectiva de credinta, nu vor fi in lume situatii neprevazute care sa poata sa te abata: vei fi  puternic  si practic de neinvins!  Din partea ta, fa totul pentru a rezolva totul: in rest lasa totul in miinile lui d-zeu, dar cu incredere, cu siguranta. Te plingi ca nu ai  o inteligenta sclipitoare?  Suferi pentru ca esti timid si pentru ca nu ai fascinatie personala? 
Dar  esti chiar convins ca, in situatii opuse, ai fi fost fericit?  In fata lumii necunoscute a eventualitatii, este convenabil sa te opresti,, sa inchizi gura si sa spui:"Eu nu inteleg nimic!Parintele meu, stiu numai ca tu ma iubesti si deci ramin in tacere..
CE STII TU DESPRE CEALALTA FATA A LUCRURILOR?
De cite ori rasare aurora in spatele muntilor invaluiti in intuneric! Jumatate din viata este insemnata de anxietate pentru a obtine succesul si cealalta jumatate de frica de al pierde: merita de a urmari cu atita indirjire si apoi a regreta in mod disperat pentru a nu fi reusit sa il dobindesti sau pentru faptul de a-l fi pierdut?
NU CONTINNUA SA REZISTI TIE INSUTI SI LUMII!
Pina cind rezisti, esti nefericit si nerealizat!
Abandoneaza-te senin vointei tatalui.
Invata sa repeti senin: Parinte stiu ca ma iubesti si pentru aceasta iti spun: sint de acord in toate!"
Si rezultatul va fi pacea. Si in pace si din pace va putea sa se nasca ordinea!

LEGEA SUFERINTEI,

Legea suferintei-universal in timp si spatiu-nu admite exceptii.
Este una dintre constantele care insotesc omul de la inceput la sfirsit. Orice efort de a o elimina nu reuseste nimic in intentia sa;orice atitudine de revolta nu serveşte decît sa faca mai intolerabila durerea.Ceea ce conteaza nu este intensitatea suferintei, dar calitatea iubirii cu care este primita si suportată. Este necesar deci, mai mult decit a suferi mult, a suferi bine, adică cu acea dispozitie care face merituos şi sublim orice sacrificiu al nostru. Credinta in iubirea lui d-zeu: iată izvorul oricărei resemnări, a oricărei echilibru şi progres spiritual, a oricărei păci,in toate momentele si in special în acele în care ne cuprind suferinţele şi încercările.
Crede-o: cu toate că tu eşti un mic grăunte de nisip împrăştiat in marele univers, eşti obiectul iubirii sale particulare. El te cunoaşte pe nume, te priveşte ca şi cum ai fi singur.  
În lume, locul pe care ţi la fixat în univers este al tău şi numai al tău, cum unic este locul pe care tu îl ocupi în gîndul său şi în inima sa.  Ce viziune splendidă vin să ne deschidă aceste cuvinte, de fapt care îşi trag originea lor din paginile sublime ale revelatiei! D-zeu te iubeşte, te iubeşte personal.  Cunoaste numele tău, persoana ta, trecutul tău,prezentul si viitorul. Cunoaşte temperamentul tău, calitatile tale, defectele tale, meritele şi păcatele.. Te cunoaste în orice aspect interior al tău cel mai secret. Îti este prezent şi te iubeşte cu mai multă ardoare decît ai iubi tu greşelile tale.
Este d-zeu care îti spune: dacă tu exişti, este pentru că eu: te-am prevăzut, te-am vrut, te-am creat şi te-am iubit din vesnicie. Te-am gîndit din veşnicie şi te-am creat în timp cu un singur scop: să te fac fericit, pentru totdeauna cu mine! Te-am voit aşa cum esti, te iubesc aşa cum esti şi pentru ceea ce esti. Eşti pentru ochii mei o capodopera şi te privesc cu iubire geloasă cu care orice părinte priveşte fiul său. Î ncearcă să  te   vezi în orice suferind pe care Isus îl întîlnea şi căruia îi facea darul unei mîngîieri particulare. Acesta este raportul lui cu fiecare dintre noi: un raport strict personal; un raport pe măsura, care ţine cont de condiţii, de calităţi de scop, de gloria pregătită pentru fiecare, ca supremă ţintă a vieţii. Şi aceasta supremă ţintă are un nume sugestiv: Paradis!
Pentru tine de fapt, chiar pentru tine in particular, este pregatită o vesnică bucurie. Acolo sus este un loc rezervat care te asteaptă: este locul tău!
Gloria şi fericirea care îti sînt destinate vor fi exlusiv ale tale şi se vor distinge intre o multime nenumarată de aleşi. Nimeni nu va ocupa portiunea de paradis destinată pentru tine.
Dar acel loc va rămîne întotdeauna deşert, daca te vei opune la proiectul  pe care l-am gindit pentru tine!
Obişnuieşte-te să simti prezenta mea în viata ta , oriunde ai fi,şi nu te mira dacă uneori nu ai imediata senzaţie a acestei vecinătăti  a mele. Să ştii ca uneori mă ascund: mă fac aşteptat si căutat. Permit întunericul şi furtuna, pentru că vreau să încerc credinţa ta.
Aminteşte-ţi că:privirea mea este veşnic fixă asupra ta şi nu te abandonez nici un singur moment, chiar şi atunci cind tu mă trădezi sau mă ofensezi: este privirea unicei persoane care te iubeşte infinit şi te urmăreste, iţi deschide drumul, te protejează, te mîngîie,iţi surîde, te consolează...
Ascultă-mă, pentru că îti vorbesc continuu, prin infinite voci şi în modurile cele mai negîndite.
Te chem pentru o operă de colaborare pentru care contez pe tine. Cine îţi întinde mîna este Isus care a suferit mai întîi şi mai mult decit tine.  Orice mică sau mare cruce a ta  este o parte din crucea sa, fixată în mod proporţional cu posibilităţile şi necesităţile pe care numai el le cunoaste.
La orice cruce a ta  corespunde un ajutor al său.
La orice durere a ta ,pe cît omeneşte vorbind ar fi intolerabilă, corespunde un har particular al său.
Şi dacă orice mică cruce a ta este un fragment din crucea sa, tu trebuie să accepţi şi să trăieşti cu el, cu intensitatea de iubire, cu perfectă adeziune la misterioasele sale planuri, cu fermă convingere de a avea de la el puterea care îţi este indispensabilă.   
Un fragment de cruce, izolată, este un chin si o condamnare; dar unit cu crucea pe care a fost intins şi pătimit fiul lui d-zeu devine un eficace instrument de mîntuire, de viaţă şi de victorie.
Pentru a avea pace şi întărire, pentru a da maximă valorizare a suferinţei, este nevoie de rugaciune!  Rugaciunea, oxigenul sufletului, alimentul vieţii spirituale,, îţi este mai mult decit oricind indispensabilă.Atitudinea ta şi rugăciunea ta se vor transforma asa intr-o fructuoasă colaborare la actiunea sa asupra ta. Şi cu ajutorul său, vei vedea izvorînd, în spiritul tău, acel minunat echilibru care se va contrapune, pentru valoarea suferintei, vătămarii tale fizice. Ajunge a te gîndi, a te uni cu mintea şi cu inima la cel care nu numai că este aproape, dar ste înăuntrul nostru!
Este nevoie de a oferi , este nevoie de a te oferi. Rugăciunile cele mai sublime sînt cele care nu au voce, pentru că sînt numai suspine de iubire! Rugăciunea trebuie să devină o întîlnire vie, cordială, interesantă, personalizată.
Caută de a deschide dialogul tău cu cerul;te vei convinge că nimic nu destinde si nu este mai constructiv decît colocviul făcut cu persoana inimii tale care este întotdeauna dispus a te asculta şi a se ocupa de tine, şi...la paritate cu el!

SPERANTA,

Speranta e tot ce a ramas
Dintr-o dragoste perduta
Atunci cind a uitat de tine
Persoana mult iubita.

Ramii cu sufletul pustiu
Si inima ti-e frinta
Continuind sa crezi mereu
Ca dragostea e sfinta.

Cind e furtuna in viata ta
Si nori negri vezi mereu
Sa-ti amintesti ca dupa ploaie
Mereu apare un curcubeu.

Cu dragoste...